Luke 7

Yesuŋâ kore a ŋâi mâsekŋoot kubigip.

(Mt 8:5-13)

Yesu zâk a ambân den dâzâŋgomŋâ Kapenaum kamânân bageip. Zoren kâwali a patâziŋâ zâkkât kore a mâsek op mumbam op zeip. Kâwali a patâ, zâk kore a zorat eluŋ okŋaŋgip. Zorat Yesugât den siŋgi nâŋgâm Yuda a patâ ziŋâ Yesu diine ga mâsek a kubikŋaŋgâbapkât sâm dâzâŋgoip. Yuda a patâ Yesugâren gamŋâ itâ sâm dukuwe, “Kâwali a patâ, zâk ândiândi târârak ândimapkât diŋâ nâŋgâban. Zâk umŋâ Yuda neŋgâren kinmap. Mâpâmâpâse namâniŋâ muyagibapkât zâkŋak kâtigem kât pâi muyageip.”

Yatâ sâne Yesuŋâ zen sot arip. Âimŋâ mirâ mâte upâ sâi kâwali a zo bukurâpŋâ sâŋgonzâŋgoi Yesugâren gam itâ sâm dukuwe, “Kâwali aŋâ itâ sap, ‘Gâ nâgâren mân gâban. Nâ wandâ yatâ, zorat op mirânan mân gâban. Ninaŋgât nâŋga mân dâp oi gâgâren gâbam kwaksan, gât ko gâ zorenâk tap ko denâk sâna kore anâ âlip upap. Nâ a kutâ zeŋgât kore a ândim sâtziŋ luman. Oi ombenan kore arâpnâ ândie. Oi zeŋgâren gâbâ ŋâi âi sa âibap. Ŋâi ga sa gâbap. Oi kore anâ yatâ tuuban sa tuubap.’”

Yesuŋâ den zo nâŋgi imbaŋâ oi a ambân kâmut kirâwe, zeŋgâren puriksâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Isirae a zeŋgâren nâŋgâm pâlâtâŋ itâ ŋâi mân muyageman.” 10 Yatâ sâi ko kâwali a bukurâpŋâ zen âburem âim mirin zâim igâwe. Iknetâ kore a zo âlip oip.

Yesuŋâ katep ŋâi mumuŋan gâbâ mâŋgeip.

11 Mâik ŋâi ândim Yesuŋâ kamân ŋâi kutŋâ Naiŋ, zoren ari arâpŋâ sot a ambân kâmut patâ molim âiwe. 12 Kamânân baginam utnetâ a mumuŋâ ŋâi lum gawe. Ambân malâ ŋâigât nanŋâ kânok, zâk moip. Zâk hangunam kamânân gâbâ a ambân doŋbep gem gawe. 13 Oi Kembuŋâ ambân malâ zo ekŋâ umŋâ nâŋgâmŋâ sâip, “Mân ise.” 14 Yatâ sâmŋâ âi omboŋan gâsui mem kine itâ sâip, “Katep, dâgoga zaat.” 15 Yatâ dukui mumuŋandâ zaatŋâ den den oip. Oi Yesuŋâ mamŋâ pindip. 16 Oi a ambân, ziŋâ zo ekŋâ keŋgât op Anutu mâpâsem itâ sâwe, “Propete patâ osetniŋan âsagem ândiap.” Oi nâmbutŋandâ itâ sâwe, “Anutu, zâk a ambân gakârâp galemniŋ opmap.” 17 Oi zorat den siŋgiŋâ Yuda hânân sot kamân toren toren dâp op arip.

Yesuŋâ Yohanegât den sâip.

(Mt 11:2-9)

18 Yohane zâk tâk namin tâi arâpŋâ zen Yesugât den siŋgi zo âi dukuwe. 19 Den zo nâŋgâm azatŋâ zagât Kembu itâ sâm mâsikâbabotkât sâŋgonzâkoip, “Mârumŋan Propete a ziŋâ a ŋâi gâbapkât sâwe, zo gâ mo ŋâi gâbapkât ek ândinat?” 20 Sâŋgonzâkoi Yesugâren âim itâ sâwet, “Yohane too saŋgonziŋgip, zâk itâ sâm sâŋgonnâkuap, ‘A gâbapkât sâsâŋâ, gâ mo ŋâigât mambât ândinat?’”

21 Narâk zorenâk Yesu zâk a sisi mâsekziŋoot sot sinziŋ bâpsâsâŋ a doŋbep kubikziŋgip. A wâkeziŋoot zo wâke moliziŋgip. 22 Oi Yohanegât azatŋâ itâ sâm dâzâkoip, “Zet âimŋâ kut ŋâi ŋâi ek nâŋgabot, zorat den siŋgi Yohane dukuit. Sinziŋ bâpsâsâŋ, zen ikme. Kinziŋ bâliŋâ, zen obândime. Um sâk bâlâ, zen âlipziŋ upme. Kindapziŋ bâpsâsâŋ, zen den nâŋgâme. Mumuŋâ, zen zaatme. A ambân kanpitâ, ziŋâ den siŋgi âlipŋâ nâŋgâme. 23 Ŋâi zâk nâgât nâŋgi mân âkon opmap, zâkkât nâŋga sâtâreŋoot upap.”

24 Oi Yohanegât azatŋâ zet aritâ Yesuŋâ a amban ândiwe, zo Yohanegât topŋâ itâ sâm dazaŋgoip, “Zen barâ kâtikŋâ mirâ kamân âtâŋan wan iknam âiwe? Zen gerâ ŋâi pibâŋâ kom kâbakŋei iknam âiwe? Mo a ŋâi hâmbâŋâ neuleŋoot iknam âiwe? Nâŋge. A hâmbâ neuleŋoot mem ândime, zen a kutâ namin tâtat mâme âlip tapme. 26 Mo Propete ŋâi iknam âiwe. Zorat nâ dâzâŋgua nâŋgânek. A igâwe, zo Propete nâmbutŋâ zen yatâ buŋâ. Zâk Propete a nâmbutŋâ walâziŋgap. 27 Zâkkât den kulem ŋâi itâ ziap,

‘Nâŋgâ. Nâgât kore a ŋâi sâŋgongua kândom otgibap. Zâkŋâ mâtâpkâ kârâm kubikpap.’
28 Nâ perâkŋak dâzâŋgua nâŋgânek. Ambânân gâbâ âsagiwe, zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ Yohane mân walip. Ka Anutugât kiŋ topŋan a ândibi, narâk zoren a gigiŋâ ândibi, ziŋâ ko walâbi.”

29 A ambân aksik sot kât mimiŋ a, zen ârândâŋ Yohanegât den nâŋgâmŋâ Anutugât den nâŋgâne bon oi Yohaneŋâ too saŋgonziŋgip. 30 Parisaio a sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen ko Yohanegât too birâm Anutugât den kândâtkune zeŋgâren bon buŋ oip.

31 Yesuŋâ itâ sâip, “A narâk ziren ândie, zen ikâ zo zeŋgâren dâpkwap sâbâ? Zen dap yatâ? 32 Zen katep yatâ ek birâ, nâŋgâm birâ upme. Kâtep zen kamân sombemân tapŋâ bukurâpziŋâ itâ sâm dâzâŋgome, ‘Nen kep meindâ zen wangât mân kue? Nen umbâlâ kep mem iseindâ wangât mân isie?’ 33 Yohane too saŋgonziŋgip, zâk waiŋ sot nalem mân nem ândei ekŋâ sâwe, ‘Zâk wâkeŋoot ândiap.’ 34 Ka a bonŋâ, nâŋâ gamŋâ nalem sot waiŋ nem ândia nekŋâ sâme, ‘Zâk kât mimiŋ a sot bâliŋ mâme a zeŋgât buku. Nalem sot waiŋ nem mân birâmap.’ 35 Ka sa nâŋgânek. Anutugât nâŋgânâŋgâ ko a ambârâpŋâ ziŋâ topŋâ nâŋgâm lum zaatne bonŋâ âsagemap.”

Ambân ŋâiŋâ Yesu kiŋâ saŋgorip.

36 Parisaio a ŋâiŋâ Yesu diim mirâŋan zari nalem niniŋâ tâtarân tâip. 37 Oi kamân zorat ambân laŋ mâman ambân ŋâi, zâk Yesu Parisaiogât mirin zari siŋgiŋâ nâŋgâmŋâ too hitom âlip ŋâi beloŋoot mem zarip. 38 Oi Yesugât kândâtŋan kin isei siŋâ tooŋandâ Yesugât kiŋan giari kâuk sâmotŋandâ saŋgori âron oip. Kiŋan mâŋganŋâ too wârânŋâ âlip, zo saŋgonŋaŋgip.

39 Ambân zo yatâ oi Parisaio a Yesu diigip, zâkŋâ ekŋâ umŋandâ itâ sâip, “Ambân zirat orot mâme bâliŋâ. Yesu zâk Propete ândim sâi ko ambân zirat topŋâ ek nâŋgâbap.”

40 Yatâ nâŋgi ko Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Simoŋ, den ŋâi dâgoga nâŋgâ.” Dukui sâip, “Patâ, sâna nâŋgâbâ.” 41 Oi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Sikum a ŋâi a zagât kât tosa zikip. A ŋâi kât 5 handeret pindip. A ŋâi ko kât 50 pindip. 42 Oi hâuŋâ pindârat sâm kâtzikŋâ buŋâ, zorat ko tosazik birip. Oi zekâren gâbâ ŋâiŋâ sikum patâ a zorat umŋandâ gâsum biraŋbap? Gâ ŋâigât sat?”

43 Mâsiki Simoŋâ itâ sâip, “Kât doŋbep pindip zâkkât san.” Sâi Yesuŋâ itâ sâip, “Gâ âlip sat.” 44 Yatâ sâm ambângâren puriksâm Simoŋ itâ sâm dukuip, “Ambân zi eksat? Mirâgan kopga ki saŋgon too ŋâi mân gum paat. Ambân zâkŋâ ko kinnâ siŋ tooŋandâ giari saŋgonnim kâuk sâmotŋandâ saŋgori âron uap. 45 Gâ mân mâŋgannigat. Ka ambân zâkŋâ ko kinnan narâk kârep mângannim taap. 46 Gâ kâuknan kelâk mân saŋgonnigat. Ka ambân zorâŋâ ko kinnan too hitom âlip saŋgonsap. 47 Zorat dâgobâ. Ambân zâk umŋâ gâsunim yatâ otnigapkât topŋâ itâ nâŋgâ. Zâk tosaŋâ patâ ândeip, zo biran. Ŋâi zâk tosaŋâ mâik ŋâi birâbirâŋâ, zâk âkŋâlem mâik ŋâi tâkŋaŋgâbap.” 48 Yatâ sâmŋâ ambân itâ sâm dukuip, “Tosagâ biran.” 49 Yatâ sâi a nalem ârândâŋ nem tarâwe, ziŋ umziŋandâ itâ nâŋgâwe, “Zâk a dap dap yatâ, gât ko tosa birâbirâŋaŋgât sap?” 50 Oi Yesuŋâ ambân zo itâ sâm dukuip, “Nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnigat, zorat âlip uat. Umgâ diim gei âi ândi.”

Copyright information for `KPF