Mark 3

Yesuŋâ kendonân a ŋâi kubikŋaŋgip.

(Mt 12:9-14 Lu 6:6-11)

A ŋâi bikŋâ humutŋik mâpâmâpâse namin zâi tâi Yesu zâk zoren zarip. A nâmbutŋâ ek tatnetâ kubikŋaŋgi ko denân pânam tarâwe. Yesuŋâ a bikŋâ humutŋik zo itâ dukuip, “Gâ zaatŋâ a ambân mâteziŋan ga kin.” Sâi zari Yesuŋâ a ambân itâ mâsikâziŋgip, “Mâsikâziŋga sânek. Kendonân nep ikâ zorâŋ âlip tuutuuŋ? A kubikziŋgâziŋgâŋ mo a tâmbetzâŋgozâŋgoŋ?” Yatâ sâi zen den hâuŋâ mân sâwe. Mân sânetâ purikgurik op kin ziŋgitŋâ um kâtikziŋaŋgât op umŋâ bâleip. A zo itâ dukuip, “Bikâ tâŋtâŋ pa.” Sâi a bikŋâ pâi âlip oip. Yatâ oi ekŋâ Parisaio a, zen âimŋâ Herode arâpŋâ zen sot zorenâk zâk dap yatâ kunat sâm den âraguwe.

A ambân kâmutŋâ kâmutŋâ Yesugâren gam naŋgâwe.

Yesu sot arâpŋâ saru sâtŋan âine a ambân kâmut patâ Galilaia hânân gâbâ sot Yudaia hânân gâbâ sot Yerusalem kamânân gâbâ sot Idumaio hânân gâbâ sot Yodaŋ too nâmbut zeŋgâren gâbâ sot Tiro Sidoŋ zeŋgâren gâbâ, a kâmut patâ zo, ziŋâ Yesugât den siŋgi nâŋgâmŋâ ga Yesugâren minduwe. Yesuŋâ ziŋgitŋâ arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, 10 “Waŋgâ ŋâi ga gootniŋan tâik.” A kâmut zorâŋ lâŋ kwândâlenibegât sâm waŋgâgât sâip. A doŋbep kubikziŋgâmâip, zorat op a mâsekziŋootŋâ gootŋan âinam agom kâbakŋeyaŋgâwe. 11 Ka a wâkeziŋoot zorâŋ ko hânân gei pindiŋsâm zem kambâŋ sâm sâwe, “Gâ Anutugât nanŋâ op ândiat.” 12 Yatâ sânetâ Yesuŋâ zikŋâ topŋâ zo a ambân laŋ mân dâzâŋgobigât sâm kâtigeip.

Yesuŋâ a kiin zagât gâsuziŋgip.

(Mt 10:1-4 Lu 6:12-16)

13 Yesu zâk bakŋâ ŋâin zâim a umŋandâ nâŋgâm sâlâpzâŋgoip, zo zâŋgonsâi zâkkâren gawe. 14 Ganetâ a kiin zagât zâk sot ândibigât sâip. A kiin zagât zo itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen âimŋâ a ambân den siŋgi âlipŋâ dâzâŋgobi.” 15 Yatâ sâm ko wâke molibigât imbâŋâ ziŋgip. 16 A kiin zagât zo, zeŋgât kutziŋâ itâ, Simoŋ, Yesuŋâ kutŋâ ŋâi Petero sâm pindip. 17 Zebedaiogât nanzatŋâ Yakobo sot munŋâ Yohane, zekât kutzikŋâ Boanegesi sâip (niiŋ denân ko, dinzikŋâ kundunduŋ yatâ opmap). 18 Andrea, Pilipo, Batolomaio, Mataio, Toma, Alipaiogât nanŋâ Yakobo sot Tadaio sot a ŋâi Simoŋ Zelote sot Yuda Karioto kamânân gokŋâ. 19 Yuda zâk ândim Yesu tirâpzâŋgoi kâsa ziŋ gâsuwe.

Yesugât nâŋgâne kwakmak oip.

(Mt 12:24-32 Lu 11:14-23; 12:10)

20 Yesu sot arâpŋâ mirin zâimŋâ nalem om ninat sânetâ a ambân kâmut patâ mindune ko nalem mân niwe. 21 Yesugât torerâpŋâ ziŋ itâ sâm gâsunam âiwe. A nâmbutŋandâ Yesugât umŋâ gulip uap sâwe.

22 Anutugât gurumin den zorat galem a nâmbutŋâ, zen Yerusalem kamânân gâbâ gam itâ sâwe, “Wâke zeŋgât patâziŋâ Bezebuluŋâ umŋan gei kin, zorâŋ imbaŋâ pindi wâke moliziŋgâmap.” 23 Sânetâ Yesuŋâ zâŋgonsâi zâkkâren âine den sumbuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, 24 “Sataŋ zâk âlip zikŋak moliaŋgâbap mo? Hân ŋâigât a zen ziiŋak agom kâsâpagone hânziŋâ kwamen zimbap. 25 A ŋâi sot warâpŋâ, zen sârek op kâsa utne kâsâp âsagibap. 26 Sataŋŋâ arâpŋâ zâŋgom moliziŋgi sâi ko zâkkât nep kamânŋâ zorâgoot gulip opap.”

27 Yesuŋâ yatâ sâmŋâ Sataŋgât den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip, “Mirâ mariŋâ, zâk kâwali op mirin tâi ŋâiŋâ zâim sikum kut ŋâi ŋâi laŋ mimbap? Zo mân orot. A zorâŋâ kâwali a zo kom kiŋ bik saam pam ko sikumŋâ âlip bekŋan mimbap.”

28 Op ko Anutugât gurumin den zorat galem a, zen Yesu umŋan wâke ândiap sâwe, zorat itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Den bâliŋ top top zorat tosa birâbirâŋ, zo ziap. Ka a ŋâi zâk Tirik Kaapum mem gei kwâkŋaŋgâm den bâliŋâ sâbap, zorat tosa ko mân birâbirâŋâ. Zo ko narâk dâp tap zâibap.”

Yesugât mamŋâ murâpŋâ.

(Mt 12:46-52 Lu 8:19-21)

31 Den yatâ dâzâŋgom tâi Yesugât mamŋâ murâpŋâ sombemân ga kin gibapkât den pane zarip. Oi Yesuŋâ a ambân osetziŋan tâi dukuwe, 32 “Mamgâ sot mun gatkâ ga kin gem gânan se.” 33 Sâne a ambân tarâwe, zo ziŋgitŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâgât mamnâ sot murâpnâ, zo waniŋ ziŋâ? 34 Nâgât mamnâ mun garâpnâ zi te. 35 Anutugât sâtŋâ nâŋgâm lume, zen nâgât mamnâ mun garâpnâ ue.”

Copyright information for `KPF