Mark 7

Parisaio a sot Yesu, zen den âraguwe.

(Mt 15:1-9)

Parisaio sot Yerusalem kamânân gâbâ Kembugât gurumin den zorat galem a, zen Yesugâren ga minduwe. Oi Yesu arâpŋâ osetziŋan gâbâ nâmbutŋandâ Parisaio a zeŋgât den mân luwe. Zen bitziŋ mân saŋgon nalem nine ziŋgirâwe. Parisaio sot Yuda a aksik patâ, zen bitziŋ saŋgon nalem nemarâwe. Sâkurâpziŋ zeŋgât den lum yatâ opmarâwe. Zen mindumindu sombemân gâbâ gam too sâŋgonŋâ nalem nemarâwe. Oi zorik buŋâ. Âmaŋ sot hâkop saŋgonsaŋgon sot kut ŋâi ŋâi nâmbutŋaŋgât sâkurâpziŋaŋgât den, zo lum ândiwe. Zorat Parisaio sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen Yesu mâsikâm sâwe, “Arâpkâ wangât sâkurâpniŋ zeŋgât den kom bitziŋ mân saŋgon nalem nime?” Sânetâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Sarâ a zen. Zeŋgât op Propete Yesaiaŋâ Anutugât den itâ sâm kulemgoip,

‘A kâmut zi lâuziŋandik mâpâsenime. Umziŋandâ ko birânime.
Oi den bonŋaŋgât hâuŋâ a ziiŋ den sâm kwâkâm aŋgâme. Zen lâuziŋandik mâpâsenime, nâ zorat nâŋga yen opmap.’
Zen Anutugât gurumin den zo birâne gei a denâk lum ândime. Zen ziŋâ nâŋgânâŋgâyân gâbâ den zo mem ko Kembugât gurumin den zo birâm mâtâp ŋâin âime. 10 Mose zâk Anutugât gurumin den itâ sâm dâzâŋgoip, ‘Gâ ibâ mamgâ sâtzik lum hurat kwatzikâban. Ŋâi zâk ibâ mamŋâ sâm bâliŋan kwatzikâbap, zo kune mumbap.’ 11 Zen ko itâ sâme, ‘A ŋâi zâk ibâ mamŋâ itâ dâzâkobap. Kut zo zo zikâbam, zo Anutugât siŋgi sâm paan.’ 12 Yatâ dâzâkoi zen diŋâ mem kâtikŋan pam mam ibâŋ kore otzikâbâ sâi mâtâp pâke kwâkŋaŋgâme. 13 Yatâ op Anutugât den komŋâ sâkurâpziŋaŋgât den lum game. Oi zorik buŋâ kut ŋâi ŋâi nâmbutŋâ yatik upme.”

Kut ŋâi ŋâi niniŋandâ a um mân sumunkomap.

(Mt 15:10-20)

14 Yesuŋâ yatâ sâm a ambân dum minduziŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ den dâzâŋgua zen aksik nâŋgâm kwâkânek. 15 Kut ŋâi ŋâi nine tep kâmboziŋan geimap, zorâŋ mân sumunkomap. Ka umziŋan gâbâ kopgâmap, zorâŋâ ko sumonkomap. 16 A kindapŋoot zorâŋ den zi nâŋgâbap.”

17 Yatâ sâmŋâ birâziŋgâm mirin zari arâpŋâ ziŋâ den sumbuŋâ topŋaŋgât mâsikâwe. 18 Mâsikânetâ sâip, “Zen yatik um nâŋgânâŋgâziŋâ buŋ ândime? Topŋâ itâ mân nâŋgâme? Kut ŋâi ŋâi tep kâmboziŋan geimap, zorâŋ dabân sumunkomap? 19 Zorâŋ umziŋan mân âimap. Zo yen tep kâmboziŋan giari mem kubigi mâtâpŋan geimap.” Yesu zâk yatâ sâm nalemgât den sâm nâmbâsâpkoip. 20 Oi den ŋâi itâ sâip, “Umziŋan gâbâ kopgâmap, zorâŋâ ko sumunkomap. 21 A umân gâbâ den itâ kopgamap. Nâŋgânâŋgâ bâliŋâ, âkŋâle nep, kâmbu. 22 Kâmbam ku, ambân mem birâbirâŋ, sarâ, zâizâiŋâ, um kâtik, den bâliŋâ sot bâliŋâ top topŋâ. 23 Bâliŋâ sâlâpkuan, zorâŋâ a umziŋan gâbâ kopgâi sumunkomap.”

Grik ambân ŋâi Yesugâren gâip.

(Mt 15:21-28)

24 Yesu zâk kamân zo birâm âim Tiro Sidoŋ kamân zagât zo zeŋgâren takip. Takâm mirâ ŋâin zâim tik tap nâŋgâbat sâip. Oi dap yatâ tik tâpap? 25 Taki zorenâk ambân ŋâi zâk siŋgi nâŋgip. Zâkkât bâratŋâ wâkeŋâ zâk sot ândeipkât ga Yesugât um topŋan pindiŋsâip. 26 Ambân zo Grik ambân Siro-Poinika gokŋâ. Zâk bâratŋaŋgât umŋan wâke zo molibapkât dukuip.

27 Dukui Yesuŋâ itâ sâip, “Katep zeŋgât nalem wâu ziŋgindâ mân dâp upap. Katep zen nalem ninetâ ko buputŋâ zo mem wâu ziŋgânat.”

28 Sâi ambânŋâ den itâ mâburem pindip, “Kembu, zo nâŋgan. Ka katep ziŋâ nalem nine gwapgwapŋâ gei wâu zen laŋdâ nime.”

29 Oi Yesugoot itâ sâm dukuip, “Den zo yatâ sat, zorat op ko nâŋgâgigan. Âi eknan. Wâkeŋâ bâratkâ birâŋâŋgap.” 30 Sâi ambân zo âimŋâ mirâŋan zâim egip. Wâkeŋâ bâratŋâ pam ari nâŋzam tâip.

A diŋ buŋ kubikŋaŋgip.

31 Yesu zâk Tiro kamânân gâbâ puriksâm Sidoŋ kamân walâmŋâ kamân bâzagât zeŋgâren takâmŋâ Galilaia saruyân takip. 32 A nâmbutŋâ, ziŋâ a ŋâi kopa, kindap bâpsâsâŋ diim gam Yesuŋâ weebapkât dukuwe. 33 Dukune nâŋgâm a zo diimŋâ ginŋan pâi zikŋik kiri Yesu zâk bikŋandâ kindapŋan weemŋâ bikŋan tâpkum nâmbâlamŋan weegip. 34 Yatâ opŋâ sumbemân egi zaari yaak memŋâ ziŋ denân sâip, “Epata (niiŋ denân ko, pâroŋsâ).” 35 Yatâ sâi a kindapŋâ pâroŋsâi nâmbâlam âburei den âlip sâip. 36 Oi Yesu zâk den siŋgi zo mân sapsubigât dâzâŋgoip. Yatâ sâi zen ko kâtigem sâne laŋ kârâm arip. 37 Zen âiwap pamŋâ itâ sâwe, “Kut ŋâi ŋâi tuugi âlip opmap. Kindapziŋ bâpâsâŋ kubikziŋgâmap. A dinziŋ buŋ den muyagem ziŋgâmap.”

Copyright information for `KPF