Matthew 10

Yesu arâpŋâ kutziŋâ.

(Mk 3:13-19 Lu 6:12-16)

Yesuŋâ arâpŋâ kiin zagât nâŋgonsâi gâindâ wâke moliziŋgânatkât sot sisi mâsek kubikziŋgânatkât imbaŋâ niŋgip. Aposolo kiin zagât, neŋgât kutniŋâ itâ. Kândom Simoŋ kutŋâ ŋâi Petero, munŋâ Andrea, Zebedaiogât nanzatŋâ Yakobo sot munŋâ Yohane. Pilipo sot Batolomaio, Toma sot kât mimiŋ a nâ, kutnâ Mataio, Yakobo Alipaiogât nanŋâ sot Tadaio. Simoŋ Zelote sot Yuda, Karioto kamânân gok. Yuda zâk ândim Yesu tirâpzâŋgoi gâsuwe.

Yesuŋâ arâpŋâ nep diŋ sâm ziŋgip.

(Mk 6:7-13 Lu 9:1-5)

Yesuŋâ arâp kiin zagât, nen sâŋgonnâŋgom sâip, “Zen hân ŋâin mân âibi. Samaria zeŋgât kamânân mân zâibi. Isirae a kâmurân gâbâ râma yatâ gulipmalip ândiândiŋ, zo zeŋgârenâk âibi. Âim siŋgi âlip itâ sâm dâzâŋgom ândibi, ‘Anutugât um topŋan ândinatkât narâk mâte uap.’ Sisi mâsek kubikziŋgâbi. Mumuŋâ mâŋgiziŋgâbi. Sâk bâlâ kubikziŋgâne âlip upi. Wâkeziŋoot moliziŋgâbi. Oi Anutuŋâ kut ŋâi ŋâi sâŋgân buŋ ziŋgip, yatigâk zeŋgoot a otziŋgâbi.

Kât patâ mo mâik mân mem âibi. 10 Mâtâpkât irâ mân mem âibi. Hâmbâ zâgât mân mem âibi. Kipâke buŋ, sot tân mân mem âibi. Bet bâsaŋâk âibi. Nep a zen nalem mot sâŋgân buŋâ ziŋgâne dâp upap.

11 Kamân patâ mo mâigân takâm mirin tâtat mâme upi, zorat topziŋâ sâm mâsikâziŋgâbi. A ŋâigât ek nâŋgâne âlip oi zâkkât mirin zâim tâtat mâme op tap ko kamân zo birâm âibi. 12 Mirâziŋan zâim itâ sâm dâzâŋgobi. ‘Um lumbeŋâ zeŋgâren zimbap.’ 13 Oi mirâ mariŋandâ ândei dâp oi dinziŋâ zâkkâren bonŋâ upap. Ka mirâ mariŋandâ ândei mân dâp oi lumbeŋâ dinziŋaŋgât bonŋâ âburem ziiŋan gâbap. 14 Oi mirâ kamân ŋâin birâziŋgâm dinziŋaŋgât âkonziŋgi kinziŋan gwapgwap lâŋne gei birâziŋgâm âibi. 15 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Den kubikkubik narâkŋan Anutuŋâ Sodom sot Gomora kamân mâirâp, zen hâuŋâ mem gei kwap otziŋgâbap. Ka kamân zorat a, zo ko hâuŋâ mem zâi kwap otziŋgâbap.”

Kâmbamgât den.

16 “Nâŋgânek. Râma wâu hulin zeŋgât oserân mân sâŋgonzâŋgozâŋgoŋ, zo nâŋâ ko zen sâŋgonzâŋguan. Zorat zen a sarâ buŋâ, nâŋgânâŋgâziŋoot târârak ândibi. 17 Zen a ziŋ tâmbetzâŋgobegât gasâziŋ kârâm ândibi. A zen den sâsâŋ namin diiziŋgâm âibi. Mâpâmâpâse namâziŋan zâmbamŋâ lapitziŋgâbi. 18 Oi zorigâk buŋâ. Zen nâgât a ândie, zorat opŋâ a kutâ zeŋgâren diiziŋgâm âine den nep tuubi. Oi zen zeŋgât mâteziŋan kinŋâ a kutâ sot hân ŋâin gokŋâ nâgât topnâ sapsum ziŋgâbi. 19 Zen a kutâgâren zâmbane den dap sânâ sâm mân nâŋgâm kwâkâ upi. Narâk zoren den sâbi, zo Kaapumŋâ ziŋgâbap. 20 Yatâ otziŋgi den sâne zo zeŋgât den mân upap. Ibâziŋaŋgât Kaapum umziŋan pâmbap, zâkkât den upap.

21 Narâk zoren âtâŋâ ŋâiŋâ munŋâ sâi kumbi. Oi ibâ ŋâiŋâ sâi nanŋâ kumbi. Oi nan bârat, zen ibâ mam kâsa otziŋgâm sâne zâŋgobi. 22 Kutsiŋginaŋgât op a doŋbepŋâ zeŋgât um kâlak nâŋgâziŋgâbi. Oi ŋâi zâk den siŋgi âlip mem kâtigem kinbap, zâk narâk âki sumbem kamânân bagibap. 23 Zen kamân ŋâin ândinetâ zâŋgom moliziŋgânetâ kâmân ŋâin âibi. Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Isirae kamân dâp tap ariap, zo âine mân âki a bonŋâ nâ takâbat.”

Yesu okŋaŋgâwe, zo yatik otniŋgâbi.

(Lu 12:2-9)

24 “Ekap namin katepŋâ a kwâkâm pindâmap, zâk mân walâmap. Kore aŋâ a patâŋâ mân walâmap. 25 Ekap namin katepŋâ patâŋaŋgât holi zorik mei dâp upap. Kore âŋâ patâŋaŋgât holi zorik mei dâp upap. Bâliŋ mâme a, ziŋ nâgât Bezebulu sâwe. Sâm bâliŋ kwatniwe yatik mâte pirik mem zâi kwap otziŋgâbi. 26 Zorat sa nâŋgânek. A zo zeŋgât op mân keŋgât upi. Kut ŋâi ŋâi tik ziap, zo zemŋâ mân zimbap. Kut ŋâi ŋâi kwârakukuŋ, zo zemŋâ mân zimbap. Zo aksik mâbâlakŋem naŋgâbi. 27 Nâ ŋâtigân den tik dâzâŋgoman, zo a kâmut zeŋgât mâteziŋan sapsubi. Den halop dâzâŋgowan, zo sombemân kin dâzâŋgobi. 28 Sâkziŋik zâŋgobi, zeŋgât mân keŋgât upi. Zen um dâpziŋ mân tâmbetkubi. Ŋâigât keŋgât upi. Sâkkâ sot um dâpkâ ârândâŋ sim kârâbân gâbanbapkât imbaŋâ zemŋâŋgap, Anutu, zâkkât keŋgât op ândibi.

29 Nii sâmbâlâle, zâk sâŋgânŋâ patâ buŋâ. Kât kuriŋâ mâik kânok pam zagât mimban. Oi Ibâziŋandâ mân nâŋgi ko dap op sâmbâlâle ŋâi gei kumbap? 30 Anutu zâk a zeŋgât kâukziŋ sâmotŋâ zorat teŋgâŋâ nâŋgâm naŋgâmap. Zorat zen keŋgâtziŋ buŋ ândibi. Zen sâmbâlâle yatâ buŋâ. Zen a. Anutu zâk zeŋgât umŋâ patâ kinmap.”

Aŋâ siŋgi âlipkât hâuŋâ minat.

(Lu 12:51-53; 14:26-27)

32 “Ŋâi zâk a ambân zeŋgât mâteziŋan sâm âlip kwatnibap, zâk yatigâk nâŋâ sumbem Ibânaŋgât mâteŋan sâm âlip kwâkŋaŋgâbat. 33 Ŋâi zâk a ambân zeŋgât mâteziŋan kwâimbânigi zâk nâŋâ yatigâk sumbem Ibânaŋgât mâteŋan kwâimbâŋaŋgâbat.

34 Zen nâgât itâ mân sâbi, ‘Zâk lumbe muyagibapkât geip.’ Nâ lumbeŋâ buŋâ, kâmbam âbâŋgubapkât gewan. Nâ kâsâpzâŋgobatkât gem gâwan. Zen dinnaŋgât op kâsâpagom ândibi. 35 Zorat nanŋâ sot ibâŋâ, zet kâsâpagobabot. Bâratŋâ sot mamŋâ, zet kâsâpagobabot. Iranŋâ sot sibunŋâ, zet kâsâpagobabot. 36 A ŋâi zâkkât kiŋ topŋan gâbâ kâsa okŋaŋgâbi. 37 Oi ŋâi zâk umŋâ ibâ mamzik zet sot pâlâtâŋ op nâ sot bituk pâlâtâŋ upap, zâk zo nâgât siŋgi mân op ândibap. Ŋâi zâk umŋâ murarâp zen sot pâlâtâŋ op nâ sot bituk pâlâtâŋ upap, zâk yatik nâgât siŋgi mân ândibap. 38 Oi ŋâi zâk zikŋâ poru nakŋâ mân lum nâgât mâtâp lâŋbap, zâk zo yatik nâgât siŋgi mân upap. 39 Ŋâi zâk ândiândiŋâ aŋgân kâri gulipkuŋaŋgâbap. Oi ŋâi zâk nâgât opŋâ hânân ândiândiŋâ birâm ândiândiŋ âlipŋâ muyagibap.”

Yesugât opŋâ buku otziŋgâbi.

(Mk 9:41)

40 “A ŋâiŋâ zen galem otziŋgâbap, zâk zo yatik kore otnibapŋâ sâŋgonnogip yatik okŋaŋgâbap. 41 Ŋâi zâk Propete a ŋâi on galem okŋaŋgâbap, zâk Propetegât dâp yatik sâŋgân mimbap. Ŋâi zâk a târârakŋâ galem okŋaŋgâbap, zâk a târârakŋaŋgât dâp sâŋgân mimbap. 42 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Ŋâiŋâ a gigiŋâ zeŋgâren gâbâ nâgât siŋgi ândiap, zo too pateŋ aam pindâbap, zo ko sâŋgânŋâ buŋ mân zimbap.”

Copyright information for `KPF