Matthew 21

Yesu zâk doŋgi kwâkŋan tap Yerusalem kamânân zarip.

(Mk 11:1-11 Lu 19:28-40 Yo 12:12-19)

Oi nen Yerusalem kamânân takânam urâwen. Oi Betepage kamân Oliwa bakŋâ topŋan tâip, zoren takâmŋâ Yesuŋâ arâpŋâ neŋgâren gâbâ a zagât sâŋgonzâkoip. Zâk itâ sâip, “Zet kamân ândiren âimŋâ doŋgi mamŋâ sot sigan tâgân saane kinzabot, zo zikitŋâ olaŋ diizikâm gâbabot. Zet yatâ oitâ ŋâiŋâ zikitsâi sâbabot, ‘Kembuniŋaŋgâren nep ŋâi muyagei zirat sap.’ Yatâ sâitâ ziki diim gâbabot.”

Zo yen buŋâ. Propete ŋâiŋâ den sâip, zo bonŋâ oip. Zâk den itâ sâip,

“Zen Yerusalem kamân, Sioŋ mâirâp dâzâŋgonek, ‘Iknek. A kutâziŋâ gigiŋâ op zeŋgâren gaap. Zâk doŋgi sigan kwâkŋan tap gaap. Sikum lamap, zorat kwâkŋan tâi gabot.’”
Oi a zagât zo Yesugât den lum âiwet. Âimŋâ doŋgi mam murarâ diizikâm gâitâ hâmbâniŋ kwâkŋan pâindâ Yesuŋâ zâi tâip. Oi a kâmut patâ, zeŋgâren gâbâ doŋbepŋâ hâmbâziŋ kwâkâm mâtâbân parâwe. Oi a nâmbutŋandâ gâlaŋgât sot lâkom ilumŋâ mânâŋgât pam diim âiwe. Oi a kâmut patâ, zen mem oset kwâkŋaŋgâm itâ sâm pam diim âiwe,

“Oe, Dawidigât kiunŋâ gam niŋgap. Kembugât sâtkât gaatkât sâm âlip kwatginâ. Oe, sumbem mâriŋâ.”
10 Yerusalem kamânân zari kamân mâirâpziŋâ umziŋâ zari sâwe, “A zi ŋâiŋâ gâi ue?” 11 Sâne a ambân kâmut gâwe, zorâŋ itâ sâm dâzâŋgowe, “Propete Yesu, zâk Galilaia gokŋâ, Nasarete kamânân gâbâ gaap.”

Yesu zâk tirik namâ hâlâlu sâip.

(Mk 11:15-19 Lu 19:45-48 Yo 2:13-22).

12 Yesuŋâ tirik namin zari kut ŋâi ŋâi aŋgâgwaŋgâ op ziwe, zo moliziŋgi âiwe. A nâmbutŋâ, zen Roma zeŋgât kât sot Yuda zeŋgât kât, zo hâukwap aŋgâgwaŋgâ op kirâwe. Kât tâtatŋâ sot kembâ mâirap zeŋgât tâtat, zo kom kâbakŋem dâzâŋgom sâip, 13 “Kembugât den kulem ŋâi itâ ziap,

‘Namânâ zi ninâu namâ upap.’
Zen ko utnetâ kâmbu a zeŋgât kât ki silep yatâ uap.”
14 Oi zoren ândei a sinziŋ bâpsâsâŋ sot kinziŋ bâliŋâ, zen zâkkâren âine kubikziŋgip. 15 Yatâ oi tirik namâ galem a patâ sot Kembugât gurumin den galem a, zen kulem zo igâwe. Oi katep zen tirik namin zâi den kâtikŋâ sâm sâwe, “Oe, Dawidigât kiunŋâ, gâ gam niŋgat.” Yatâ sâne Parisaio sot gurumin den galem a, zen nâŋgâm bâliŋ kwâkŋaŋgâwe. 16 Oi Yesu itâ dukum sâwe, “Den sâm te, zo nâŋgat?” Sâne sâip, “Ee, nâŋgan. Oi Kembugât ekabân den ŋâi ziap, zo sâlâpkume mo buŋâ? Den zo itâ,

‘Katep sot namân gokŋâ, zeŋgât um mem bâbâlâŋ kwatna lâuziŋan gâbâ gâgât sâtâre muyagiap.’”
17 Yatâ dâzâŋgom birâziŋgâm Yerusalem kamânân gâbâ geim Betania kamânân zari ŋâtiksâi zeip.

Yesuŋâ wakum nak dukui moip.

(Mk 11:12-14, 20-24)

18 Haŋgârâk Yesuŋâ kamân patin puriksâm tepŋaŋgât oip. 19 Oi mâtâbân âim wakum nak ŋâi ekŋâ topŋan âi keetŋâ kârui buŋ oi ilumŋik kiri egip. Ekŋâ nak itâ sâm dukuip, “Gâgâren bongâ mânâk âsagibap.” Yatâ sâi zorenâk ilumŋâ mom hâlâlâŋsâm kirip. 20 Oi arâpŋâ nen zo ekŋâ imbaŋâniŋ buŋ oi sâlâpniŋan zim kirâwen. Oi itâ sâwen, “Nak zi dap opŋâ kek hâlâlâŋsap?”

21 Yatâ sâindâ Yesuŋâ sâip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Zen um zagât mân opŋâ nâŋgâm pâlâtâŋziŋâ bonŋâ op ândibi. Yatâ op ândine sâi nagân kulem âsagiap, zorik buŋâ. Zen bakŋâ ândi dukubi, ‘Bakŋâ, gâ pâuksâm saruin gei.’ Yatâ sâne dinziŋâ lubap. 22 Oi nâŋgâm pâlâtâŋziŋ bonŋoot ândim wan mo wangât ninâu sâne muyageziŋgâbap.”

Yesu sot a kâukŋâ mâsikâyaŋgâwe.

(Mk 11:27-33 Lu 20:1-8)

23 Oi Yesuŋâ âimŋâ tirik namin zâim den siŋgi âlip dâzâŋgom tâi tirik namâ galem a patâ sot a sâtŋâ, zen zâkkâren gam itâ sâm mâsikâwe, “Gâ ziren kut ŋâi ŋâi opmat, zo ŋâigât sâtkât opmat? Ŋâiŋâ dâgogi opmat?” 24 Sâne Yesuŋâ itâ mâburem dâzâŋgom sâip, “Nâ den kânok mâsikâziŋga dâtnone nâŋgoot yatik ŋâigât sâtkât kut ŋâi ŋâi opman, zorat dâzâŋgobat. 25 Yohane too saŋgon nep tuugip, zo ŋâigât sâtkât nep tuugip? Anutugât sâtkât mo agât sâtkât?” Yatâ sâm mâsikâziŋgi zen ziŋik den dap sânâ sâm um zagât op itâ âraguwe, “Nen Anutugât sâtkât sâindâ sâbap, ‘Wangât diŋâ mân luwe?’” 26 Agât sâtkât tuugip yatâ sânam a zeŋgât keŋgât urâwe. Wangât, a zen aksik patâ Yohanegât Propete sâme, zorat. 27 Zen yatâ sâm Yesu itâ sâm dukuwe, “Nen mân nâŋgen.” Sâne Yesuŋâ itâ mâburem dâzâŋgom sâip, “Den zo dâtnoge sâi ko nâŋgoot ŋâigât sâtkât opman, zo dâzâŋgobam. Ka zen mân dâtnoge, zorat nâŋgoot mân dâzâŋgobat.”

Katep zagât, zet walâgilâ urâwet.

28 “Den ŋâi dâzâŋgua nâŋgânek. A ŋâigât nanzatŋâ zagât ândiwet. Oi ibâŋandâ nanŋâ ŋâi itâ sâm dukuip, ‘Nannâ, gâ irak âi waiŋ nep tuuban.’ 29 Dukui sâip, ‘Âlip âi tuubat.’ Yatâ sâmŋâ âi gulip op ândeip. 30 Oi ibâŋandâ nanŋâ ŋâi yatik dukum sâŋgonguip. Sâi, ŋâiŋâ âi tuubap, yatâ sâmŋâ bet umŋâ nâŋgâm laŋ âi tuugip.” 31 Yatâ sâmŋâ Yesuŋâ mâsikâziŋgip, “Zen sânek. Ŋâi katepŋâ ibâŋaŋgât den lugip?” Sâi ziŋâ dukum sâwe, “Den bet dukuip, zorâŋâ.” Yatâ sâne Yesuŋâ sâip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Kât mimiŋ a sot laŋ mâme ambân, zen Anutugât um topŋan bagine zen ko kândâtŋâ upi. 32 Yohane takâmŋâ târârak ândiândigât mâtâp tirâpzâŋgoi zen birâŋaŋgâne bâliŋ mâme a sot laŋ mâme ambân, zen zâkkât den nâŋgâm kwâtâtiwe. Yatâ utne zen ziŋgitŋâ umziŋ mân âbureip.”

Waiŋ nep galem a bâliŋâ, zeŋgât den.

(Mk 12:1-12 Lu 20:9-19)

33 “Nâ den sumbuŋâ ŋâi sa nâŋgânek. A kutâ ŋâiŋâ hân ŋâin waiŋ nep kârâm kâmit dâmân paset tuugip. Tuumŋâ tâk keetŋâ mândâlibapkât âmaŋ patâ tuum galem a zeŋgât mirâ tuugip. Tuum naŋgâm galem a bitziŋan pam hân ŋâin âi ândeip. 34 Zoren ândei bonŋâ mimiŋ narâk oi kore arâpŋâ bonŋâ nâmbutŋâ mimbigât sâŋgonzâŋgoi galem a zeŋgâren gawe. 35 Gane galem a ziŋâ a zo gâsuziŋgâm ŋâi kom kâbakŋiwe. Oi ŋâi gâsum kune moip. Oi ŋâi kâtŋâ kuwe. 36 Yatâ utne nep mariŋandâ nâŋgâm a doŋbep sâŋgonzâŋgoi âine yatik otziŋgâwe. 37 Oi bet zikŋâ nanŋâ, zo itâ sâm sâŋgongoip, ‘Nannâ ari ekŋâ hurat kwâkŋaŋgâbi.’ 38 Oi galem a, zen nanŋâ zo ekŋâ itâ sâm âraguwe, ‘Zâkŋâ gâtâm nep zi mariŋâ upap, zorat nen komŋâ nep zi mâriŋâ oindâ neŋgât upap.’ 39 Yatâ sâmŋâ nebân gâbâ kom geim kune moip. 40 Nep mariŋandâ gamŋâ galem a dap otziŋgâbap?” 41 Yesuŋâ yatâ sâi a ziŋâ itâ dukuwe, “Kut ŋâi ŋâi sumunŋâ okŋaŋgâwegât zâkoot yatik otziŋgâbap. Oi nepŋan galem a âlipŋâ zâmbari zen narâk dâp nalem bonŋâ pindâm ândibi.” 42 Yatâ sâne Yesuŋâ itâ târokwap dâzâŋgoip, “Kembugât ekabân den itâ ziap, zo sâlâpkum nâŋgâme?

‘Mirâ tuutuuŋ a, zen kunkun ŋâi ekŋâ âkon op birâwe. Kembuŋâ kunkun zo mem namin kwânâŋgi kinzap. Kembuŋâ sâi yatâ âsageip. Niŋâ egindâ mârâtŋâ ŋâi uap.’
43 Nâ zorat dâzâŋgua nâŋgânek. Anutu um topŋan ândiândiŋâ, zo zen betziŋan mem a kâmut uŋakŋâ ziŋgâbap. Oi ziŋâ bonŋâ muyagibi.

44 (‘A ŋâi zâk kunkun zorâŋ kom sâkŋâ tâmbetkubap. Oi kunkun zorâŋâ a ŋâi kwâkŋan kumbap, zo ko kom kwândâlibap.’”)

45 Den sumbuŋâ yatâ sâi tirik namâ galem a sot Parisaio a, zen nâŋgâm sâwe, “Zo neŋgât op sap.” 46 Yatâ nâŋgâm gâsum kunat sâm nâŋgâm, a zen Yesugât Propete sâmarâwe, zo nâŋgâm keŋgât op birâwe.

Copyright information for `KPF