Matthew 8

Yesuŋâ sâk bâlâ a ŋâi kubikŋaŋgip.

(Mk 1:40-44 Lu 5:12-14)

Yesuŋâ bâkŋan gâbâ gem gâi a ambân kâmut patâ molim âiwe. Oi a ŋâi, sâk bâlâ a, zorâŋ um topŋan âim gei pindiŋsâm itâ sâm dukuip, “Kembu, gâ imbaŋâgâ ziap, zorat kubiknibâ sâm âlip kubikniban.” Yatâ sâi Yesuŋâ bikŋandâ weemŋâ sâip, “Nâŋgâgigangât sâkkâ âlip oik.” Sâi zorenâk useŋâ sogei sâkŋâ âlip oip. Yesu zâk yatâ okŋaŋgâm sâip, “Gâ zirat siŋgi a ambân mân dâzâŋgoban. Gâ âi tirik namâ galem a sâkkâ tirâpkuna ikpap. Oi Moseŋâ den sâip, zo lum nii mo zuu ŋâi Kembugât siŋgi sâm pâmban. Sâkkâ âlip uap, zo a ambân ek nâŋgabigât yatâ otnan.”

Yesuŋâ kore a ŋâi kubikŋaŋgip.

(Lu 7:1-10)

Oi Yesu zâk Kapenaum kamânân zari kâwali a galem a ŋâiŋâ zâkkâren gam itâ sâip, “Kembu, kore anâ sâknam yâmbât okŋaŋgi kiŋ bik bâliŋ oi mirin zem taap.” Yatâ sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ gam kubikŋaŋgâbat.” Yatâ dukui kâwali aŋâ den itâ mâburem dukuip, “Nâ wandâ yatâ, zorat op mirânan mân gâban. Gâ ziren tapŋâ yen denâk sâna ari kore anâ âlip upap. Nâ a kutâ zeŋgât kore a ândim sâtziŋ luman. Oi nâgât ombenan nâgât kore a ândie. Oi zeŋgâren gâbâ ŋâi âinan sa âibap. Ŋâi gânan sa gâbap. Kore anâ ŋâi nep zo tuu sa tuubap.” 10 Yatâ sâi Yesuŋâ den zo ŋâŋgi imbaŋâ oip. A molim âiwe, zo itâ dâzâŋgom sâip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Isirae a zeŋgâren nâŋgâm pâlâtâŋziŋâ itâ mân ekman. 11 Zorat itâ dâzâŋgobâ. Hân toren toren gâbâ a doŋbep mindum Anutugât um topŋan Abaram sot Isaka sot Yakobo, zen sot tap sii nalem nimbi. 12 Oi Isirae a nâmbutŋâ mârum sumbemgât siŋgi sâm ziŋgâziŋgâŋâ, zen ko âkŋan ŋâtâtigân âimŋâ umbâlâ opŋâ isem ândibi.” 13 Yesuŋâ yatâ sâmŋâ kâwali a patâ itâ sâm dukuip, “Gâ âi. Nâŋgâm pâlâtâŋgaŋgât bonŋâ muyagegibap.” Yatâ sâi zorenâk kore a âlip oip.

A ambân nâmbutŋâ mâsekziŋoot kubikziŋgip.

(Mk 1:29-34 Lu 4:38-41)

14 Yesuŋâ Peterogât mirin zâim Petero sibunŋâ mâsek kârâpŋoot op zei egip. 15 Ekŋâ bikŋan weegi mâsekŋâ buŋ oip. Oi ambân zo zaatŋâ nalem om Yesu pindip. 16 Oi mirâ ŋâtiksâisâi a ambân wâkeziŋoot doŋbep diiziŋgâm gawe. Diiziŋgâm gane Yesuŋâ den sâm wâkeziŋâ moliziŋgip. Oi a ambân sisi mâsekziŋoot zo kubikziŋgip. 17 Yatâ oi Propete Yesaiaŋâ den itâ kulemgoip, zo bonŋâ oip,

“Zâk lotŋâniŋ betniŋan mem mâsekniŋ âkoip.”

Yesu molinatkât den.

(Lu 9:57-60)

18 A ambân doŋbepŋâ Yesugâren gam haamgum kine Yesuŋâ ziŋgitŋâ arâpŋâ saru nâmbutken âibigât dâzâŋgoip. 19 Âinam utne Kembugât gurumin den zorat galem a ŋâiŋâ Yesugâren gam itâ sâm dukuip, “Patâ, gâ zoren mo zoren âibâ sâna moligibat.” 20 Sâi ko Yesuŋâ itâ mâburem dukuip, “Wâu ulin, zen deŋziŋan ândime. Nii zuu, zen hâŋgootziŋan ândime. A bonŋâ, nâ ko isen korem zo buŋâ ândiman.” 21 Yesugât arâpŋâ, zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ itâ sâm dukuip, “Kembu, nâŋgânina âi ibânâ hangum gâbat.” 22 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ birâm molinina mumuŋâ ziiŋak hanagonek.”

Pibâŋâ Yesu sâtŋâ lugip.

(Mk 4:36-41 Lu 8:22-25)

23 Yatâ sâm waŋgâyân zari arâp zâine âiwe. 24 Âim tatne saruyân pibâ patâ gâi saru bâlim kirip. Oi saruŋâ waŋgâ umŋan giarip. Yesu zâk uman zem tâip. 25 Zem tâi arâpŋâ zen âi mâŋgim dukuwe, “Kembu, betniŋan me. Saruyân geinamen.” 26 Sâne itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâŋgâm pâlâtâŋziŋ lotŋâ, zen wangât umziŋ keŋgât uap?” Yatâ sâm oksâm zaat pibâ sot saru den dâzâkoi hiriŋsâm ziwet. 27 Arâpŋâ zen zo ekŋâ imbaŋâziŋ buŋ oi itâ sâwe, “Sâi pibâ sot saru sot kut ŋâi ŋâi, zen sâtŋâ lume. Zâk a dap yatâ?”

Yesuŋâ a zagât wâkezikŋâ moliziki âiwet.

(Mk 5:1-17 Lu 8:26-37)

28 Oi saru nâmbutken âim Gadara a zeŋgât hânân âi takip. Taki a zagât, zet wâkezikŋoot gam Yesu muyagiwet. Zet a mumuŋâ zeŋgât kwagân gâbâ gawet. Zet kwagân ândim kâwali mem ândeitâ a zen zekât keŋgât op gootzikŋan mân âimarâwe. 29 Zet den yu kambaŋ sâm itâ sâwet, “Yesu Anutugât nanŋâ, wan otniŋgâbam neŋgâren gaat? Gâ narâk mân mâte oi sâknam patâ niŋgâbam gaat?” 30 Oi kârebân bâu kâmut patâ, zen gendâk nem ândiwe. 31 Zorat wâke ziŋâ Yesu itâ dukuwe, “Moliniŋgâbâ sâm sâŋgonnâŋgona bâu umziŋan geinâ.” 32 Sâne ko itâ sâm dâzâŋgoip, “Ba âinek.” Yatâ sâi a umzikŋan gâbâ gam bâu umziŋan geiwe. Baginetâ bâu zen aksik patâ bâkŋan gâbâ tembatŋan koŋkoŋ geim deŋgânân gei mom naŋgâwe.

33 Oi bâu galem a, ziŋâ kamânân zâim bâu zeŋgât siŋgi sot a zagât zekât den siŋgi, zo dâzâŋgom naŋgâwe. 34 Den siŋgi zo dâzâŋgone a ambân aksik patâ, zen Yesu iknam kamânân gâbâ geiwe. Gei ekŋâ Yesuŋâ birâziŋgâm âibapkât dukuwe.

Copyright information for `KPF