Romans 11

Isirae a nâmbutŋandâ um kâtik utnetâ Anutuŋâ nâmbutŋik gâsuziŋgip.

Oi zi den ŋâi mâsikâziŋgan. Anutuŋâ Isirae arâpŋâ birâziŋgip? Buŋâ. Yatâ mân oip. Nâ Isirae a, Abaramgât kiun, Benyamingât kâmurân gokŋâ. Anutuŋâ kânŋan nâŋgâniŋgip, nen mân birâniŋgip. Zen Propete Eliagât den siŋgi ŋâi Kembugât ekabân ziap, zo sâlâpkume mo buŋâ? Propete Elia, zâk Isirae a zeŋgât tosaziŋaŋgât den sâm Anutu itâ sâm dukuip, “Kembu, zen Propete arâpkâ zâŋgom naŋge. Gâgât siŋgi sâm nalem pâpanŋâ zo kom kândaŋâwe. Oi zi nâ ninik ândia nonam se.” Propete Eliaŋâ yatâ sâi Anutuŋâ den dap mâburem pindip? Zo itâ, “Nâ a 7 tausen yatâ aŋgân kârâziŋga lopio kutŋâ Baali, zâkkâren mân âi pindiŋsâwe.”

Oi narâk zi yatigâk Anutuŋâ um lâklâkŋaŋgât opŋâ Isirae zeŋgâren gâbâ a bituktâ mem sâlâpzâŋgoi arâpŋâ op ândie. Zen orot mâmeziŋaŋgât buŋâ. Zikŋâ um lâklâkŋaŋgât op gâsuziŋgâm tânzâŋgoip. Yatâ mân oi sâi tânzâŋgozâŋgoŋaŋgât bonŋâ mân âsagebap.

Oi dap dap? Isirae a kut ŋâi zo muyaginat sâwe, zo mân muyagiwe. Anutu zikŋak nâŋgâm gâsum sâlâpzâŋgoip, zeŋak kut zo muyagiwe. A nâmbutŋâ umziŋ kâtigeip. Zorat op Kembugât ekabân itâ kulemgune ziap,

“Anutu zâk umziŋ mem gulipkoip. Sinziŋ kwâtepkuip. Kindapziŋ mem dooŋgoip. Yatâ otziŋgi ândiweŋak ândim ge.”
A kutâ Dawidiŋâ itâ sâm kulemgoip,

“Zen Kembugât den sâtŋak lum sii nalem nime, ka umziŋandâ Kembu kândâtkume. Zorat op ko zen sii nalem ninetâ kâsaziŋ ganetâ parâtâk pambi. Hânân gei zâŋgoi hâuŋâ takâziŋgâbap.
10 Gâ sinziŋâ kwâtepkuna kwakpi. Oi kândâtziŋ mem namuŋna kâriŋgoŋ ândibi.”

Oliwa nagân bâranŋâ ŋâi mem ga târokwâip.

11 Oi den ŋâi mâsikâziŋgan. Isirae a zen kârân kinziŋ luakŋem hânân gei tâmbetagowe? Yatâ buŋâ. Zen kubikkubik kândâtkune a hân ŋâin gokŋâ zeŋgât siŋgi oip. Oi hân ŋâin gokŋâ zen nâŋgâne Isirae a ziŋâ ziŋgit umbâlâ upi. 12 Isirae a zen Kembugât den kândâtkune a hân ŋâin gokŋâ zen nâŋgâm lum âlip urâwe. Yatâ utne Isirae a kâmut zen bet umziŋ melâŋ Kembu sot pâlâtâŋ utne bonŋâ doŋbep walâwalâŋ muyageziŋgâbap.

13 Hân ŋâi gokŋâ zen den zi dâzâŋgua nâŋgânek. Nâ hân ŋâin gokŋâ zeŋgât Aposolo ândimanŋâ nepnâ tuum kwâtâteman. 14 Oi nâ yatâ op ândim Isirae a torerâpnâ aleziŋga nâmbutŋandâ umziŋ melâŋ âlip upi. Hân ŋâin gok zen siŋgi âlipkât bonŋâ muyagine Isirae a nâmbutŋâ ziŋ ek nâŋgâm zo yatik minâ sâm umziŋ melâŋbi. 15 Anutuŋâ Isirae a birâziŋgi hân ŋâin gokŋâ zen Anutu sot buku ue. Oi bet Anutuŋâ Isirae a dum gâsuziŋgi ko mumuŋan gâbâ zaatzaatŋâ yatâ upi. 16 Kândom Kembugât siŋgi pâpanŋâ oi ko du ombeŋan âsagine zo yatik zâkkât siŋgiyak pâpanŋâ. Oi nak topŋandâ hâlâlu zei nak bâranŋâ sot bonŋâ zet yatik hâlâlu zimbabot.

17 Oi Anutuŋâ kamân Oliwa nagân bâranŋâ nâmbutŋâ mânâŋgât birâm zorat gebâgân ulinŋâ barin gâbâ gâ târokwatgigip. Oi Oliwa ândâŋâ kelâk tooŋandâ tângogip. 18 Gâ bâranŋâ sâŋgiŋâ zeŋgât nâŋgâna gigiŋ oi sâkkâ mân mem zâiban. Yatâ opapkât itâ nâŋgâ. Gâŋâ ândâŋâ mân tângum nalem pindâmat. Zâkŋâ tângom nalem gimap.

19 Nâ yatâ dâgoga zorat toren itâ sâban? “Anutuŋâ nâ târokwatnibapkât bâran sâŋgiŋâ mânâŋgâtziŋgâm birâziŋgip.” 20 Den zo bonŋâ. Zo siŋgi âlip birâm ândiwegât mânâŋgât birâziŋgip. Gâ ko nâŋgâm pâlâtâŋgaŋgât op zâk zeŋgât kinkin gebâgân kinzat. Zorat gâ sâkkâ mân mem zâim diim gem ândiban. 21 Anutuŋâ Oliwa bâranŋâ sâŋgiŋâ zâizâiŋâ, zo mânâŋgât birip. Oi zo yatik gâ zâizâiŋ op ândina mânâŋgât birâgibap. 22 Zorat gâ Anutu um lâklâkŋaŋgât op tângogip sot um kâtik urâwe, zen hâuŋâ ziŋgip. Zorat mân nelâmgobap. Um kârâpŋaŋgât bonŋâ, zo siŋgi âlip kândâtkuwe, zeŋgâren muyagemap. Oi um lâklâkŋaŋgât bonŋâ gâgâren muyagiap. Oi gâ zâk sot pâlâtâŋ op ândina bonŋâ âlip zemgibap. Yatâ mân upan zo ko mânâŋgâtŋâ birâgibap. 23 Oi bâranŋâ sâŋgiŋâ zen um kâtikziŋâ birâne Anutuŋâ dum zagâtŋâ târokwatziŋgâbâ sâm âlip upap. 24 Oi barin gâbâ Oliwa nak bâranŋâ kamângât Oliwa nagân târokwâkwatŋâ, zo mân orotŋâ. Ka Kembuŋâ barin gâbâ Oliwa bâranŋâ mingimŋâ kamângât Oliwa nagân târokwatgigip. Kamân Oliwa zikŋâ bâranŋâ mânâŋgârip, zo târokwatziŋgâbâ sâm mân kwakpap. Zo kegâk târokwatziŋgâbap.

Anutuŋâ a topŋâ topŋâ tânzâŋgobapkât nâŋgâmap.

25 Bukurâpnâ, zen kwakŋâ ziiŋâ nâŋgânâŋgâyân siŋgi âlibân bagim nâŋgâm gulipkubegât den tikŋâ zi sapsum ziŋgâbâ. Isirae a nâmbutŋâ zen um kâtik op ândine hân ŋâin gokŋâ zen siŋgi âlipkât bagine teŋgâziŋ mârumŋan sâip, zo dâpŋan op naŋgâbap. 26 Bagine Isirae a kâmut bagim âlip op naŋgâbi. Kembugât ekabân diŋâ itâ kulemgune ziap.

“Sioŋ bâkŋan, Yerusalem kamânân gâbâ kubikkubikniŋâ muyagem Isiraegât kiurâp zeŋgâren bâliŋâ ziap, zo gâbarei âibap.
27 Yatâ oi nâ bâliŋâziŋ saŋgonŋâ zen sot târotâro upat.”
28 Hân ŋâin gokŋâ, zen siŋgi âlibân bâgibigât Yuda a ziŋ narâk ziren Anutugât kâsa yatâ op ândie. Ka Anutuŋâ Yuda a sâkurâpziŋ mem sâlâpzâŋgoipkât Anutugât umŋandâ zeŋgâren patâ oi ândie. 29 Anutu zâk buku orotŋaŋgât den sot diiziŋgâziŋgâŋaŋgât sâi den zo mân loribap.

30 Hân ŋâin gok, zen mârumŋan um kâtik op ândiwe. Bet, nârâk zi Isirae a zen um kâtik utne ko hân ŋâin gokŋâ zen Anutuŋâ tânzâŋguap. 31 Zo yatik Yuda a zen um kâtik op ândimŋâ birânetâ ko Anutuŋâ tânzâŋgobap. 32 Anutu zâk a aksik patâ bet tânzâŋgobapkât op nâŋgâmŋâ nâŋgâziŋgi bâliŋandâ saaziŋgi den ku a op ândie.

Anutu mâpâsem sâm âlip kwâkŋaŋgânat.

33 Opoŋ, Anutu zâk siŋgi âlipkât gom sambe tâtalek zemŋâŋgap. Zâkkât nâŋgânâŋgâŋ, zo dap yatâ nâŋgâm kwâtâtinat? Zâkŋâ walâniŋgâm nâŋgap. Den sâm kwâkâmap, zorat dap yatâ nâŋgâm kwâtâtinat? Nep tuutuuŋaŋgât mâtâp, zo dap yatâ nâŋgâm naŋgânat? 34 Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,

“Kembugât umŋan den ziap, zo a neŋgâren gâbâ ŋâiŋâ mân nâŋgâm kwâtâtimap. Zâkŋâ den ŋâi sâi ko dap op bekŋan mem sânat?
35 Ŋâiŋâ Kembuŋâ kut ŋâi pindip, zorat tosaŋâ zei ma ko mâkâbap?”
36 Zâkŋâ a sot kut ŋâi ŋâi aksik patâ muygeniŋgip. Zâkŋâ imbaŋâ niŋgi ândimen. Oi zâkkât siŋgi op ândimen. Zâk mariniŋâ sot kembu patâniŋâ ândiap. Zorat Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgindâ târokwâi zem zâimâmbap. Zo perâkŋak.

Copyright information for `KPF