Romans 5

Yesuŋâ lumbeŋâ muyageipkât sâtâre utnat.

Yesu Kristoŋâ suupniŋ mem moipkât nen nâŋgâm pâlâtâŋgât op tosaniŋ buŋ urâwengât Yesu Kristogâren pâlâtâŋ op Anutu sot lumbeŋ op ândimen. Yesuŋak mâtâp mem niŋgipkât Anutuŋâ tânnâŋgoi ândien. Oi gâtâm zâk sot ândeindâ Anutugât imbaŋaŋgât âsakŋâ âsagei mem ândinat, zorat nâŋgâm ândim sâtâre upmen. Oi zorik buŋâ. Sâknam ândiândiniŋaŋgât sâtâre upmen. Oi itâ nâŋgâmen. Sâknamân ândimŋâ umniŋ mân loribap. Oi yatâ ândeindâ Anutuŋâ niŋgiri âlip upap. Nen nâŋgâm pâlâtâŋ sot ândim Anutuŋâ kut ŋâi ŋâi neŋgât siŋgi sâip, zorat nâŋgâm um bâbâlaŋ op mambât ândinat. Nen zo yatâ ândimŋâ bonŋâ minat. Anutuŋâ Tirik Kaapumŋâ umniŋan pâip. Kaapum zâk den itâ sâm muyageniŋgâmap, “Anutugât umŋandâ doŋbep gâsuniŋgâm tânnâŋgomap.”

Mârum nen imbaŋâ buŋ ândiwengât târârak mân ândiwen. Oi narâkŋâ mâte oi Kristo zâk bâliŋ mâme a neŋgât op moip. Nen itâ nâŋgâmen. A târârak ŋâigât hâuŋâ op mumuŋâ, zo a neŋgâren mân taap. A âlipŋâ ŋâigât op mumuŋâ, zo ko muyagibap mo dap? Nen bâliŋ op ândeindâ Anutu nen umŋandâ doŋbep gâsuniŋgip. Anutuŋâ umâlipŋaŋgât opŋâ Kristo sâŋgongoi gem hâuniŋâ moip. Zâk neŋgât op moipkât itâ nâŋgâm kwâtâtimen, “Tosaniŋ buŋ urâwen. Anutu kukŋaŋgât bonŋâ muyamuyagiŋ narâkŋan Anutuŋâ tosaniŋaŋgât hâuŋâ mân niŋgâbap.”

10 A nen mârum Anutu kâsa okŋaŋgâm ândiwen. Oi nârâk zoren nanŋandâ neŋgât op moip. Oi zorik buŋâ. Neŋgât op moipkât diiniŋgi nen Anutu sot buku urâwen. Oi zorik buŋâ. Zâkŋâ walâm otniŋgâbap. Zâk sot buku op ândeindâ nanŋandâ ândim bâliŋan bagibemgât tânnâŋgobap. 11 Oi zorik buŋâ. Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâkŋâ lumbeŋâ muyagem Anutu sot târokwatniŋgi buku buku ândien. Zorat nen Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâmen.

Adamŋâ mumuŋ muyageip. Yesuŋâ ândiândi muyageip.

12 Zorat itâ nâŋgânâ. A kânok Adam, zâkkât opŋâ bâliŋâ hânân muyageip. Oi bâliŋaŋgât op mumuŋâ muyageip. Oi a aksik zeŋgâren zarip. Wangât, a aksik zen bâliŋ urâwe, zorat zeŋgâren arip. 13 Mârum Mosegât gurumin den mân muyagei bâliŋandâ kândom muyagem zeip. Oi narâk zoren Mosegât gurumin den mân muyageipkât bâliŋâ yen zem gâip. Anutuŋâ tosaziŋ mân sâlâpkoip. 14 Ka bet gurumin denŋâ muyagei a ziŋ tosaziŋ ek nâŋgâwe. Adam zâk bâliŋ oi mumuŋandâ topkwap a ândim gawe, zen a kutâ otziŋgâm ândim gâi Mose muyageip. Adamgât tobat mân urâwe, zeŋgâren laŋ ârip. Adam zâk mumuŋaŋgât kâukŋâ oipŋâ bet ŋâi ândiândigât kâukŋâ muyagibapkât sâsâŋ, Yesu, zâkkât dâp oip. Ka topzik ŋâi ŋâi.

15 Anutu umâlipŋaŋgât tânzâŋgozâŋgoŋ, zorâŋ den ku zorat dâp buŋâ. Zorâŋ wâlap. A aksik patâŋâ Adamgât den kuŋaŋgât opŋâ mom naŋgâwe. Oi Anutugât tânzâŋgozâŋgoŋ, zo a kânok Yesu Kristogât tânzâŋgozâŋgoŋaŋgât op Adamgât den ku walâmŋâ a doŋbep tânnâŋgoip. 16 Kembugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋ sot toren Adam den kuŋaŋgât bonŋâ, zet topzik ŋâi ŋâi. A kânokkât tosaŋâ simgât sâm kwâkâkwâkâŋ muyageip. Ka Kembugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋandâ tosa doŋbep birâm tosaniŋ buŋ muyageip. 17 A kânok Adam den kuŋaŋgât op mumuŋâ muyagemŋâ imbaŋâ mem a kutâ otziŋgip. Ka Kembugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋandâ walâm tâtalek oi a doŋbep nen tosaniŋ buŋ orot, zo mem umniŋan mem gimenŋâ a kânok Yesu Kristo, zâkkât opŋâ ândiândiyân a kutâ op ândinat.

18 Zorat itâ. Mârum a kânok Adam, zâkŋâ bâliŋ oi a aksik simgât siŋgi urâwen. Oi bet zo yatik a kânokŋâ târârak ândei Yesugât siŋgi a nen doŋbep tosaniŋ buŋ oi ândiândi muyagiwen. 19 Akânok Adam, zâkŋâ bâliŋ oi a doŋbep niŋâ bâliŋ mâme a ambân urâwen. Zo yatik a kânok Kristo, zâk sât lulu ândeipkât a doŋbep nen Anutugât mâteŋan târârak op kinat. 20 Adamŋâ bâliŋ oi bâliŋâ hânân muyageip. Bâliŋâ gwâlânteŋsâbapkât sot bâliŋaŋgât topŋâ muyagibapkât Mosegât gurumin den muyageip. Oi bâliŋâ muyagem zari Anutugât siŋgi tânzâŋgozâŋgoŋandâ walâm zarip. 21 Den san, zo itâ. Bâliŋandâ mumuŋâ muyageip. Muyagemŋâ a ambân a kutâ otziŋgâm ândim gâip, zo yatik tânzâŋgozâŋgoŋandâ a kutâ op tosa buŋ minniŋgâm ândiândi kâtigân nâmbanbap. Kembuniŋâ Yesu Kristo neŋgât op moipkât yatâ muyagibap.

Copyright information for `KPF