Romans 8

Kaapumgât den lum mâtâp uŋak lâŋnat.

Nâgâren itâ muyagemap. Nâ ninak um nâŋgânâŋgânandâ Anutugât gurumin den zo kore okŋaŋgâman. Sâknandâ ko bâliŋaŋgât kore okŋaŋgâman.

Ka Yesu Kristo sot pâlâtâŋ op ândimen, neŋgâren bâliŋaŋgât hâuŋâ sâm kwâkâkwâkâŋ mân muyagibap. Nen Yesu Kristo sot pâlâtâŋ oindâ Kaapumŋâ ândiândi muyagem niŋgâmap. Kaapum zâkŋâ bâliŋan sot mumuŋan gâbâ mâkâniŋgip. Mârum um sâŋgiŋniŋandâ gurumin den zorat imbaŋâ mem gei neŋgâren kubikkubik nep tuum oseip. Zorat Anutuŋâ itâ op um sâŋgiŋniŋaŋgât imbaŋâ koi geip. Nanŋâ sâŋgongoi bâliŋ mâme neŋgât sâk yatâ opŋâ neŋgât bâliŋaŋgât suup meip. Gurumin den lum târârak ândiândiŋ, zorat Kembuŋâ nâŋgi âlip opmap. Oi um sâŋgiŋaŋgât mâtâp buŋ, Tirik Kaapumgât mâtâp lâŋmen, nen Kaapumgât imbaŋan den siŋgi âlip zo lum ândinatkât Kristoŋâ um sâŋgiŋaŋgât imbaŋâ koi geip.

A ândiândi sâŋgiŋaŋgât mâtâp lâŋme, zen um nâŋgânâŋgâziŋ hângât kut ŋâi ŋâi zoren pane zemap. Kaapumgât mâtâp lâŋme, zen ko um nâŋgânâŋgâziŋ Kaapumgâren pane zemap. Um sâŋgiŋaŋgât nâŋgâm ândime, zen tâmbetagobi. Ka Kaapumgât nâŋgâm ândimen, nen ândiândi sot lumbeŋâ muyaginat. Um sâŋgiŋâ nâŋgânâŋgâŋ, zorâŋ Anutu kâsa okŋaŋgâmap. Oi Anutugât gurumin den komap. Zo dap op lubap? Oi um sâŋgiŋ ândime, Kembuŋâ zeŋgât orot mâmeziŋâ zorat nâŋgi mân dâp opmap.

Zen ko Anutugât Kaapumŋâ umziŋan ziap, zo ko mâtâp sâŋgiŋan buŋâ, Kaapum sot ândim mâtâp uŋakŋan uruŋsâm ândime. Zen Kaapumgât mâtâbân ândime. Oi zen Kaapumgât a ambân sâsâŋ. Ŋâi zâk Kristogât Kaapumŋâ zâkkât umŋan mân zimbap oi ko Kristogât siŋgi mân upap. 10 Zen ko mârum umziŋandâ bâliŋaŋgât mumuŋ yatâ op ândiwe. Ka Kristo sot pâlâtâŋ utne um dâpziŋâ tosa buŋ minziŋgipkât ândiândi kâtik muyagem ândie. Kristogât Kaapum umziŋan ândiap. 11 Zen dap nâŋge? Tirik Kaapumŋâ umziŋan tâtât mâme opmap mo buŋâ? Tirik Kaapumŋâ umziŋan tâtat mâme opmap oi ko Anutuŋâ Yesu mumuŋan gâbâ mâŋgeip, zo yatik Kaapumŋâ um dâpziŋ mumuŋan gâbâ mâŋgiziŋgâm ândiândi ziŋgâm ândibap.

Kaapum sot op Anutugât nan bârarâp utnat.

12 Bukurâpnâ, Nen um sâŋgiŋaŋgât kore a mân utnat. Um sâŋgiŋandâ wan niŋgâmapkât hâuŋâ mâkâm zâkkât mâtâbân âinat? 13 Zen um sâŋgiŋaŋgât mâtâp ândibi zo ko tâmbetagobi. Ka Kaapumgât imbaŋâyân sâkkât den kumbi, zo ko ândim ândiândi âlip ândibi.

14 Anutugât Kaapumŋâ âkom diiniŋgi ândimen, nen Anutugât nan bârarâp ândien. 15 Anutuŋâ Kaapum niŋgip, zo kore arâp op keŋgât utnatkât buŋâ. Nen Anutugât nan bârarâp op ândinatkât niŋgip. Kaapumŋâ um bâbâlaŋ kwatniŋgi Anutu itâ sâm konsâm mâpâsimen, “Aboŋ.” (Yuda denan Abba sâme. Niiŋ denân ko Aboŋ sâmen.) Nen umniŋandâ itâ nâŋgâm kwâtâtimen, “Nen Anutugât nan bârarâp op ândien.” 16 Yatâ nâŋgindâ Kaapumŋâ umniŋan tâtat mâme op den zo yatik sâm muyageniŋgâmap. 17 Oi itâ nâŋgâmen, “Zâkkât nan bârarâp ândienŋâ Anutugât kut ŋâi ŋâi galem utnat. Nen Kristo sot ârândâŋ galem utnat. Hânân ziren zâkŋâ sâknam nâŋgip, zo yatik sâknam kwâkŋan ândinat oi ko zâk sot âsak âlipŋan bagim ândinat.”

A umniŋ âlip oi kut ŋâi ŋâi yenŋâ zo yatik âlip upap.

18 Sumbemân Anutugâren gâbâ kut ŋâi ŋâi âsakŋâ neuleŋoot walâwalâŋ muyageniŋgâbap. Oi narâk ziren sâknam sot umbâlâ ândien, zo dâpkua mân dâp upap. Sâknam zirat nâŋga yenŋâ yatâ uap. Wangât, sumbemân kut ŋâi âsakŋâ neuleŋoot doŋbep muyaginat, zorat. 19 Anutuŋâ gâsuniŋgâm nan bârarâp sâm âsakŋâ neuleniŋ muyagibapkât a sot kut ŋâi ŋâi Anutuŋâ muyageniŋgip, nen zorat mambât ândien. 20 Kut ŋâi ŋâi yenŋâ hânân ziap, zo gukupitŋâ yen zimbapkât sâm ziŋgip. Ziiŋâ umgât buŋâ. Anutuŋâ yatâ sâi muyageip. Ka zo zinziŋ kâtik zimbigât mân sâm ziŋgip. 21 Zorat kut ŋâi ŋâi yenŋâ hânân zen mumuŋaŋgât dumun zo olaŋ Anutugât nan bârarâp nen sot târokwap neule âsakŋâ mimbi.

22 Nen nâŋgâmen. Kut ŋâi ŋâi zo zen mârumŋan gâbâ narâk zo mâte upapkât mambât ândim sâknam nâŋgâm ândim gawe. 23 Oi zenâk buŋâ, nen ârândâŋ yatik mambât ândim sâknam nâŋgâm ândimen. Anutugât nan bârarâp nen um sâkniŋ kubikŋâ minniŋgâbapkât mambât ândimen. Nen sumbemân gâbâ Kaapumŋâ niŋgip. Kândom Kaapumŋâ niŋgip. Bet ko kut ŋâi ŋâi niŋgâbap. 24 Nen Anutuŋâ um sâkniŋ kubikŋâ minniŋgâbapkât um bâbâlaŋ op mambât ândinatkât diiniŋgip. Bonŋâ muyagei sâi zorat mân mambâtpem. 25 Bonŋâ muyagiap oi ko dap yatâ zorat mambât ândinat? Bonŋâ mân muyagei ikmengât umŋâ nâŋgâm mambât ândimen. 26 Kaapum zâk lolotniŋaŋgât op betniŋan memap. Nen yatâ mo yatâgât ninâu sâindâ dâp upap, zo mân nâŋgâmengât Kaapumŋâ betniŋan mem, yaak mem, aŋâ mân sâsâŋâ, den zo yatâ neŋgât op Anutugâren sapsumap. 27 Anutugât Kaapumŋâ neŋgâren nep zo yatâ tuubapkât op sâm pindip. Oi Kaapumŋâ Anutugât umŋan den ziap, zo nâŋgâm Anutuŋâ tânnâŋgobapkât den dukumap. Oi Anutu zâk um igikŋâ Kaapumgât umŋan den ziap, zo nâŋgâmap.

Anutu zâk neŋgâren nep topkwâip, zo tuum ma tuum naŋgâbap.

28 Nen itâ nâŋgâmen. Wan mo wanŋâ muyageniŋgâmap, zo Anutuŋâ kubigi tânnâŋgomap. A umniŋandâ Anutu gâsum ândimen, neŋgâren yatâ otniŋgâmap. Nen zâkŋâ diiniŋgâbam nâŋgi zeipkât diiniŋgip, neŋgâren yatâ otniŋgâmap. 29 A mârum diiniŋgâbam nâŋgip, nen nanŋaŋgât tobat utnatkât sâip. Oi a doŋbepŋâ nanŋaŋgât murâp op ândeindâ Yesuŋâ âtâniŋ upap. Oi nen zâkkât tobat op ândinatkât sâip. 30 Anutuŋâ a kânŋan nâŋgâniŋgip dâp, nen diiniŋgâm tosaniŋ buŋ minniŋgip. Tosaniŋ buŋ minniŋgip dâp, nen âsakŋâ neule zo nen niŋgip.

Kut ŋâi ŋâiŋâ Anutugât bikŋan gâbâ mân mâkâniŋgâbap.

31 Den zorat topŋâ dap dap ziap? Anutuŋâ buku otniŋgâm galem otniŋgâm ândei kâsaniŋandâ dap op tâmbetnâŋgobap? 32 Anutuŋâ nanŋâ mân aŋgân kârip. Neŋgât op sâŋgongoi gem moip. Zorat dap naŋge? Yatâ oipŋâ kut ŋâi ŋâi torenŋâ niŋgâbap mo mân niŋgâbap? Niŋgâbap.

33 Anutuŋâ buku otniŋgâm tânnâŋgoip, zorat a ikâ zorâŋ Anutugât a ambân gâkârâpŋâ denân nâmbanbap? Anutu zikŋak tosaniŋ buŋ minniŋgip, zorat a ikâ zorâŋ nen tosaniŋaŋgât hâuŋâ minatkât sâbap. 34 Yesu Kristoŋâ neŋgât op moip. Oi moibâk buŋâ. Zâk mumuŋan gâbâ zaat Anutu âsan bongen zâi tap neŋgât op Anutu den dukumap.

35 Kut ŋâi ikâ zorâŋ Kristogât bikŋan gâbâ mâkâniŋgâbap? Sâknam mo umbâlâ, kâmbam mo pu mo kanpitâ? Kut ŋâi yatâ zo dap op Kristogât bikŋan gâbâ mâkâniŋgâbap. 36 Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap, zorat dâp otniŋgâme. Den zo itâ,

“Kembu, gâgât op sirâmŋâ sirâmŋâ nâŋgome.Râma kom gaame, zeŋgât tobat yatâ otniŋgâme.”
37 Oi kut ŋâi yatâ zorâŋ mân mem lot kwatniŋgâbap. Buŋâ. Yesuŋâ umŋandâ gâsânâŋgomapkât imbaŋâ niŋgi zâkkâren kâtigem ândim walâmen. 38 Zorat nâ itâ nâŋgan. Mumuŋâ mo ândiândiŋâ, sumbem a mo bâliŋaŋgât a kâukŋâ, narâk ziren ziap mo bet muyagibap, zorâŋ mo kut ŋâi ŋâi imbaŋoot, zorâŋ Yesu Kristo zâkkât bikŋan gâbâ mânâk mâkâniŋgâbap. 39 Anutu umŋandâ gâsuniŋgapkât kut ŋâi ubâ gâip mo âmbibâ kopgâipŋâ, kut ŋâi zorâŋ mo zorâŋ Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâkkât bikŋan gâbâ mân mâkâniŋgâbap.

Copyright information for `KPF