a+ 3:6 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri ( îndurare, bunătate, bunăvoință, milă, credincioșie, dragoste statornică ). Se referă atât la relațiile dintre oameni, cât și, într-un mod cu totul special, la relația dintre YHWH și Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părților implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, așa cum o dovedește varietatea de sensuri, cuprinde toate implicațiile loialității lui YHWH față de promisiunile legământului; peste tot în carte
b+ 3:9 Cu sensul de a conduce, a cârmui
c+ 3:15 Adesea tradus prin jertfă de comuniune sau jertfă de mulțumire, deoarece poartă și aceste sensuri

1 Kings 3

Solomon s-a înrudit cu Faraon, monarhul Egiptului. El a luat-o de soție pe fiica acestuia și a adus-o în Cetatea lui David până când a terminat de zidit palatul, Casa Domnului și zidul din jurul Ierusalimului.

Vedenia de la Ghivon: Solomon primește înțelepciune

Poporul încă mai aducea jertfe pe înălțimi, căci încă nu fusese zidită o Casă pentru Numele Domnului.

Solomon Îl iubea pe Domnul , împlinind hotărârile tatălui său, David, însă aducea jertfe și ardea tămâie pe înălțimi.

Regele s-a dus la Ghivon ca să aducă jertfe, pentru că acolo se afla cea mai însemnată înălțime. El a adus pe altarul de acolo o mie de arderi de tot.

La Ghivon, Domnul i S-a arătat lui Solomon noaptea într-un vis și Dumnezeu i-a zis: – Cere-Mi orice vrei să-ți dau!

– Tu ai arătat o mare îndurare a  față de robul Tău David, tatăl meu, a răspuns Solomon, căci a umblat înaintea Ta în credincioșie, în dreptate și în curăție de inimă. Tu ai arătat această mare îndurare față de el și i-ai dat un fiu care stă astăzi pe tronul său.

Doamne , Dumnezeul meu, Tu l-ai numit rege pe slujitorul Tău în locul tatălui meu, David. Însă eu sunt tânăr și nu știu să-mi îndeplinesc bine îndatoririle.

Slujitorul Tău se află în mijlocul poporului pe care l-ai ales, un popor atât de numeros, încât nu poate fi socotit sau numărat.

Dă-i slujitorului Tău o minte cu discernământ ca să pot judeca b  poporul Tău și să pot deosebi între bine și rău, căci cine este în stare să judece acest popor numeros al Tău?

10 Domnului I-a plăcut cererea lui Solomon.

11 Și Dumnezeu i-a zis: – Pentru că ai cerut acest lucru și nu ai cerut pentru tine nici viața lungă, nici bogății și nici moartea dușmanilor tăi, ci ai cerut înțelepciune pentru a face dreptate,

12 voi face după cum ai cerut. Îți voi da o minte înțeleaptă și pricepută cum nu a avut nimeni înaintea ta și nici nu se va mai ridica după tine nimeni asemenea ție.

13 Mai mult, îți voi da și ceea ce nu ai cerut, bogății și faimă, așa încât nu va fi nici un alt rege ca tine în tot timpul vieții tale.

14 Și, dacă vei umbla în căile Mele, păzind legile și poruncile Mele, așa cum a făcut tatăl tău, David, îți voi lungi zilele.

15 Solomon s-a trezit și și-a dat seama că a fost un vis. El s-a întors la Ierusalim, s-a înfățișat înaintea Chivotului Legământului cu Domnul și a adus arderi de tot și jertfe de pace c . Apoi a dat un ospăț pentru toți slujitorii săi.

Înțelepciunea lui Solomon

16 Atunci au venit înaintea regelui două prostituate.

17 Cea dintâi a zis: – Stăpânul meu, eu locuiesc împreună cu această femeie în aceeași casă. Eu am născut un copil, în timp ce eram cu ea în casă,

18 iar după trei zile de la nașterea fiului meu, a născut și această femeie. Eram doar noi singure; nu mai era nici un alt străin în casă, ci doar noi două.

19 În timpul nopții, fiul ei a murit pentru că se culcase peste el.

20 Ea s-a sculat pe la miezul nopții, mi-a luat fiul de lângă mine, în timp ce dormeam și l-a așezat la sânul ei, iar pe fiul ei, care murise, l-a așezat la sânul meu.

21 M-am sculat dimineața ca să-mi alăptez fiul, dar el era mort. Când m-am uitat la el cu băgare de seamă la lumina zilei, am văzut că nu era fiul pe care-l născusem.

22 – Ba nu! a zis cealaltă femeie. Fiul meu este cel viu, iar cel mort este al tău! Dar cea dintâi a răspuns: – Nu, nu! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu! Așa se certau ele înaintea regelui.

23 Atunci regele a zis: – Una zice: „Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort!“, iar cealaltă zice: „Ba nu, ci fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu!“

24 Apoi regele a poruncit: „Aduceți-mi o sabie!“ Și i-au adus o sabie.

25 Iar el a zis: „Tăiați copilul cel viu în două și dați-i o jumătate uneia și o jumătate celeilalte!“

26 Atunci femeia al cărei fiu era viu s-a umplut de durere pentru fiul ei și a zis: – Te rog, stăpânul meu, dă-i ei copilul, dar nu-l omorî! Cealaltă însă zicea: – Să nu fie nici al meu, nici al tău! Tăiați-l în două!

27 Regele a răspuns: – Dați-i copilul cel viu primei femei și nu-l omorâți! Ea este mama lui.

28 Când a auzit verdictul dat de rege, tot Israelul s-a temut de el, pentru că și-a dat seama că înțelepciunea lui Dumnezeu era în el, ca să facă dreptate.

Copyright information for NTLR