a+ 17:4 Aproximativ 3 m
b+ 17:5 Aproximativ 60 kg
c+ 17:7 Aproximativ 7 kg
d+ 17:17 O efă măsura aproximativ 22 l
e+ 17:18 Sau: un semn, o garanție
f+ 17:40 Vale situată într-un ținut arid care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar
g+ 17: 49 Posibil un fel de palașcă
h+ 17:52 Unele mss LXX; TM: într-o vale
i+ 17:52 Sau: drumul porților / spre porți, șaarim în limba ebraică însemnând porți (LXX traduce cu drumul porților / spre porți )

1 Samuel 17

David și Goliat

1În acea vreme, filistenii și-au strâns trupele pentru război la Soco, în Iuda, așezându-și tabăra la Efes-Damim, care se află între Soco și Azeka.

2Saul împreună cu bărbații lui Israel s-au strâns și și-au așezat tabăra în valea Ela. După aceea s-au așezat în linie de bătaie împotriva filistenilor.

3Filistenii stăteau pe un deal, iar Israel stătea pe un altul, între ei aflându-se o vale.

4Din tabăra filistenilor a ieșit un luptător al cărui nume era Goliat. Era din Gat și avea o înălțime de șase coți și o palmă a  .

5Pe cap avea un coif de bronz și era îmbrăcat cu o platoșă din zale de bronz în greutate de cinci mii de șecheli. b 

6Niște apărători din bronz îi acopereau picioarele, iar pe spate îi atârna o lance.

7Lemnul suliței lui era ca sulul unui țesător, iar vârful ei era de șase sute de șecheli de fier. c  Cel ce-i ducea scutul mergea înaintea lui.

8Goliat s-a oprit și a strigat trupelor lui Israel așezate în linie de bătaie: „De ce ați ieșit și v-ați aliniat pentru luptă? Oare nu sunt eu un filistean, iar voi slujitorii lui Saul? Alegeți pentru voi un bărbat și trimiteți-l la mine.

9Dacă va fi în stare să lupte cu mine și să mă ucidă, atunci noi vom deveni supușii voștri. Dacă însă eu voi fi mai puternic decât el și-l voi ucide, atunci voi veți deveni supușii noștri și ne veți sluji.“

10Filisteanul a continuat: „Îmi bat joc astăzi de trupele lui Israel! Dați-mi un bărbat care să se lupte cu mine!“

11Când au auzit Saul și întregul Israel acele cuvinte rostite de filistean s-au înspăimântat și le-a fost foarte frică.

12David era fiul acelui efratit din Betleemul lui Iuda numit Ișai, care avea opt fii. Pe vremea lui Saul, Ișai era bătrân, înaintat în vârstă.

13Cei trei fii mai mari ai lui l-au urmat pe Saul la război. Numele celui dintâi născut era Eliab, numele celui de-al doilea era Abinadab, iar al celui de-al treilea – Șama,

14David fiind mezinul. Cei trei fii mai mari l-au urmat pe Saul la război,

15în timp ce David pleca și se întorcea de la Saul pentru a paște turma tatălui său, la Betleem.

16Deci filisteanul a ieșit înaintea lui Israel, făcând lucrul acesta timp de patruzeci de zile, atât dimineața, cât și seara.

17Într-una din zile, Ișai i-a spus fiului său David: – Ia pentru frații tăi efa d  aceasta de grâne prăjite și aceste zece pâini și du-le repede în tabără.

18Ia și aceste zece bucăți de brânză și du-le căpeteniei peste mia lor. Vezi cum le merge fraților tăi și adu-mi vești e  de la ei.

19Ei se află împreună cu Saul și cu ceilalți bărbați ai lui Israel în valea Ela, unde se luptă cu filistenii.

20David s-a trezit dis-de-dimineață, a lăsat oile în grija unui paznic, a luat cu el tot ce i-a poruncit Ișai și a plecat. A ajuns în tabără tocmai când oștirea se alinia în poziție de luptă, scoțând strigăte de război.

21Israel și filistenii s-au aliniat în poziții de luptă, față în față.

22David și-a lăsat lucrurile în grija celui ce păzea bagajele și a fugit la pozițiile de luptă. Cum a ajuns și-a întrebat frații de sănătate.

23În timp ce stăteau ei de vorbă, din rândurile filistenilor a ieșit luptătorul Goliat din Gat. Acesta a rostit aceleași cuvinte ca mai înainte, iar David le-a auzit.

24Când l-au văzut pe filistean, toți israeliții au fugit dinaintea lui foarte înspăimântați,

25zicând: – L-ați văzut pe acel bărbat înaintând? A ieșit ca să batjocorească pe Israel. Pe cel care-l va ucide, regele îl va răsplăti cu mari bogății, îi va da pe fiica sa de soție și-i va scuti neamul de dări în Israel.

26David i-a întrebat pe luptătorii care se aflau lângă el: – Ce i se va face celui care-l va ucide pe acest filistean și va ridica astfel batjocura de peste Israel? Cine este acest filistean, acest necircumcis, ca să batjocorească oștirile Dumnezeului celui Viu?

27Ei i-au repetat ceea ce spuseseră înainte, zicând: „Astfel i se va face celui care-l va ucide.“

28Eliab, fratele lui cel mai mare, l-a auzit vorbind cu luptătorii, s-a aprins de mânie împotriva lui și i-a spus: – De ce ai venit aici și cu cine ai lăsat acele puține oi în pustie? Îți cunosc eu mândria și răutatea inimii. Ai venit să vezi lupta.

29– Cu ce am greșit acum? Nu pot nici măcar să vorbesc? i-a răspuns David.

30După aceea, s-a întors de la el spre un altul și l-a întrebat același lucru. Toți i-au dat același răspuns ca mai înainte.

31Cuvintele rostite de David au fost auzite și raportate lui Saul, care a trimis după el.

32David i-a zis lui Saul: – Nimeni să nu fie descurajat din cauza acestui filistean. Slujitorul tău va merge și se va lupta cu el.

33Saul însă i-a răspuns: – Nu poți să mergi împotriva acestui filistean ca să te lupți cu el, fiindcă tu ești doar un tinerel, pe când el este un luptător încă din tinerețea lui.

34Dar David i-a răspuns: – Slujitorul tău era păstor la oile tatălui său. Când venea un leu sau un urs și lua o oaie din turmă,

35mă duceam după el, îl loveam și salvam oaia din gura lui. Dacă se ridica împotriva mea, îl apucam de coamă și-l loveam până îl omoram.

36Slujitorul tău a omorât și leul și ursul, iar cu filisteanul acesta, cu acest necircumcis, va fi ca și cu unul dintre ei, pentru că a batjocorit oștirile Dumnezeului celui Viu.

37David a mai zis: – Domnul , Care m-a izbăvit din laba leului și a ursului, mă va izbăvi și din mâna acestui filistean. Atunci Saul i-a spus lui David: – Du-te și Domnul să fie cu tine.

38Saul l-a îmbrăcat pe David cu armura sa: i-a pus un coif de bronz pe cap și l-a îmbrăcat cu o platoșă din zale.

39David a legat sabia lui Saul peste armură și a încercat să meargă, deoarece nu era obișnuit cu ele. S-a dezbrăcat însă de ele, spunându-i lui Saul: – Nu pot să merg cu ele, căci nu sunt obișnuit.

40După aceea și-a luat toiagul în mână, a ales cinci pietre netede din ued f  , pe care le-a pus în buzunarul traistei sale de păstor, și-a luat praștia și s-a îndreptat înspre filistean.

41Filisteanul se apropia din ce în ce mai mult de David, iar cel ce-i ducea scutul era înaintea lui.

42Filisteanul s-a uitat și când l-a văzut pe David, l-a disprețuit, căci acesta nu era decât un tânăr cu păr roșcat și cu înfățișare frumoasă.

43El i-a zis lui David: – Sunt eu un câine de vii la mine cu toiege? Apoi a început să-l blesteme în numele zeilor săi.

44Filisteanul i-a mai zis lui David: – Vino la mine și voi da trupul tău păsărilor văzduhului și fiarelor câmpului.

45David i-a răspuns: – Tu vii la mine cu sabie, suliță și lance dar eu vin la tine în Numele Domnului Oștirilor, Dumnezeul oștirilor lui Israel, pe Care tu L-ai batjocorit.

46În ziua aceasta Domnul te va da în mâna mea, te voi lovi și-ți voi tăia capul. Astăzi voi da păsărilor văzduhului și fiarelor pământului hoiturile oștirii filistenilor și întreg pământul va ști că Israel are un Dumnezeu.

47Și toți cei care sunt adunați aici vor ști că nu prin sabie și prin suliță dă Domnul izbăvire. Căci lupta este a Domnului , iar El vă va da în mâinile noastre.

48De îndată ce filisteanul a început să se apropie de David, acesta a alergat repede înspre liniile de luptă ca să-l înfrunte.

49David și-a băgat mâna în traistă g  de unde a scos o piatră. A aruncat piatra cu ajutorul praștiei și l-a lovit pe filistean în frunte. Piatra a pătruns în fruntea lui, iar el a căzut cu fața la pământ.

50David a avut biruință asupra filisteanului. Deși David nu avea sabie în mână, el l-a lovit pe filistean și l-a ucis doar cu o praștie și cu o piatră.

51Apoi David a alergat și s-a oprit lângă filistean. I-a luat sabia, a scos-o din teaca ei și i-a tăiat capul cu ea. Când au văzut că eroul lor era mort, filistenii au luat-o la fugă.

52Atunci luptătorii lui Israel și cei ai lui Iuda s-au ridicat, au scos un strigăt de război și i-au urmărit pe filisteni până la intrarea în Gat h  și până la porțile Ekronului. Filistenii, răniți de moarte, au căzut pe drumul Șaarayimului i  până la Gat și la Ekron.

53Când s-au întors de la urmărirea filistenilor, israeliții le-au prădat tabăra.

54David a luat capul filisteanului și l-a adus la Ierusalim, iar armele filisteanului le-a dus la el în cort.

55Când l-a văzut Saul pe David înaintând împotriva filisteanului, l-a întrebat pe Abner, conducătorul oștirii: – Abner, al cui fiu este acest tânăr? – Viu este sufletul tău, rege, că nu știu, i-a răspuns Abner.

56Atunci regele i-a zis: – Află al cui fiu este acest tânăr.

57Îndată ce David s-a întors de la uciderea filisteanului, Abner l-a luat și l-a adus înaintea lui Saul. David avea în mână capul filisteanului.

58Saul l-a întrebat: – Al cui fiu ești, tinere? – Sunt fiul slujitorului tău Ișai, din Betleem, i-a răspuns David

Copyright information for NTLR