2 Chronicles 12

Invazia egipteană

Când domnia lui Roboam s-a statornicit și s-a întărit, el a părăsit Legea Domnului și tot Israelul a părăsit-o împreună cu el.

În al cincilea an de domnie a regelui Roboam, Șișak, monarhul Egiptului, a înaintat împotriva Ierusalimului, căci israeliții fuseseră necredincioși Domnului.

El era însoțit de o mie două sute de care și de șaizeci de mii de călăreți. Împreună cu aceștia a venit și din Egipt un popor fără număr, dintre libieni, suchiți și cușiți.

El a capturat cetățile fortificate ale lui Iuda și a ajuns până la Ierusalim.

Atunci profetul Șemaia s-a înfățișat înaintea lui Roboam și a căpeteniilor lui Iuda, care se strânseseră la Ierusalim, fugind dinaintea lui Șișak, și le-a zis: – Așa vorbește Domnul : „Voi M-ați părăsit! De aceea și Eu vă părăsesc lăsându-vă în mâna lui Șișak!“

Atunci căpeteniile lui Israel și regele s-au smerit și au zis: – Domnul este drept!

Când a văzut Domnul că s-au smerit, Cuvântul Domnului a vorbit din nou lui Șemaia, zicând: „Pentru că s-au smerit, nu-i voi nimici de tot, ci le voi veni curând în ajutor și nu-Mi voi revărsa mânia peste Ierusalim prin mâna lui Șișak.

Totuși vor fi robii lui Șișak și vor afla ce deosebire este între a-Mi sluji Mie și a sluji regilor altor țări.“

Șișak, monarhul Egiptului, a asediat Ierusalimul și a luat comorile Casei Domnului și comorile palatului regelui; a luat totul. A luat și scuturile de aur făcute de Solomon.

10 În locul lor, regele Roboam a făcut niște scuturi de bronz pe care le-a încredințat căpeteniilor gărzilor, cei care păzeau intrarea palatului regelui.

11 De fiecare dată când regele mergea la Casa Domnului , gărzile veneau și le purtau înaintea lui, după care le aduceau înapoi în odaia gărzilor.

12 Pentru că s-a smerit, mânia Domnului s-a abătut de la el și nu l-a nimicit de tot. Încă se mai găseau în Iuda unele lucruri bune.

13 Regele Roboam și-a întărit cârmuirea la Ierusalim și a continuat să domnească. Roboam avea patruzeci și unu de ani când a devenit rege și a domnit timp de șaptesprezece ani la Ierusalim, cetatea pe care Domnul a ales-o dintre toate semințiile lui Israel ca să-Și pună Numele acolo. Numele mamei lui era Naama, amonita.

14 El a făcut ce este rău, pentru că nu și-a pus inima să-L caute pe Domnul.

15 Faptele lui Roboam, de la început până la sfârșit, nu sunt scrise oare în „Cronicile profetului Șemaia și ale văzătorului Ido“, cele referitoare la genealogii? Între Roboam și Ieroboam a fost război în tot timpul vieții lor.

16 Roboam s-a culcat alături de părinții săi și a fost înmormântat în Cetatea lui David, iar în locul lui a domnit fiul său Abia.

Copyright information for NTLR