a+ 15:7 Câteva mss LXX, Siriacă, Josefus; TM: 40
b+ 15:8 Câteva mss LXX conțin: la Hebron
c+ 15:18 Vezi nota de la 8:18.
d+ 15:23 Vale situată într-un ținut arid care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar

2 Samuel 15

Răzvrătirea lui Absalom

1După toate acestea, Absalom și-a făcut rost de un car, de cai și de cincizeci de oameni care alergau înaintea lui.

2Se trezea dis-de-dimineață și stătea pe marginea drumului care ducea spre poarta cetății. Oricine venea la rege cu vreo neînțelegere pe care acesta s-o judece, Absalom îl chema și-l întreba de unde este, iar acesta îi spunea seminția din care face parte.

3Atunci Absalom îi zicea: „Tu ai dreptate în această neînțelegere, însă nimeni din partea regelui nu te va asculta.“

4Apoi adăuga: „Dacă m-ar pune pe mine judecător în țară! Atunci oricine ar avea vreo neînțelegere sau vreo pricină de judecată, ar veni la mine și eu i-aș face dreptate!“

5Se mai întâmpla că oricine se apropia de el să i se închine, el îi întindea mâna, îl îmbrățișa și-l săruta.

6Așa se purta Absalom față de toți israeliții care veneau la rege pentru a le fi judecate pricinile. Astfel, Absalom a câștigat inima bărbaților lui Israel.

7După o perioadă de patru ani a  , Absalom i-a zis regelui: – Dă-mi voie, te rog, să merg la Hebron ca să împlinesc un jurământ pe care I l-am făcut Domnului

8căci, pe când se afla în Aram, la Gheșur, slujitorul tău a făcut un jurământ spunând: „Dacă Domnul mă va aduce înapoi, la Ierusalim, Îi voi sluji b  Domnului!“

9– Mergi în pace, i-a răspuns regele. Atunci Absalom a plecat îndată la Hebron.

10De acolo Absalom a trimis mesageri la toate semințiile lui Israel să le spună: „Atunci când veți auzi sunetul cornului, să ziceți: «Absalom s-a întronat la Hebron!»“

11Două sute de oameni din Ierusalim îl însoțeau pe Absalom, fiind invitații acestuia. În naivitatea lor, ei îl însoțeau fără să bănuiască nimic.

12În timp ce aducea jertfele, Absalom a trimis în cetatea Ghilo după ghilonitul Ahitofel, sfetnicul lui David. Uneltirea căpăta putere și tot mai mulți din popor treceau de partea lui Absalom.

Fuga lui David

13Cineva a venit și i-a zis lui David: – Israeliții au trecut de partea lui Absalom.

14Atunci David le-a zis tuturor slujitorilor săi: – Să fugim repede! Altfel nu vom scăpa de Absalom! Să plecăm în grabă ca nu cumva să fie mai iute decât noi și să ne ajungă. Pentru că astfel va aduce nenorocirea asupra noastră și va trece cetatea prin ascuțișul sabiei.

15– Slujitorii tăi sunt gata să facă tot ceea ce va hotărî stăpânul nostru, regele, i-au răspuns slujitorii.

16Astfel, regele a plecat urmat fiind de întreaga sa familie; a lăsat totuși zece țiitoare ca să îngrijească de palat.

17Regele a plecat împreună cu toți cei care-l urmau și s-au oprit într-un loc, la o oarecare distanță.

18Toți slujitorii săi au trecut pe dinaintea lui: toți cheretiții, toți peletiții c  și toți cei șase sute de ghitiți care-l însoțiseră din Gat.

19Regele i-a zis atunci ghititului Itai: – Tu de ce vii cu noi? Întoarce-te și rămâi cu regele Absalom, căci tu ești un străin și ai fost alungat din țara ta.

20Nu de mult timp ai venit și acum să fac din tine un hoinar asemeni nouă, care nu știm încotro vom merge!? Nu! Întoarce-te împreună cu oamenii tăi și fie ca bunătatea și credincioșia să te însoțească!

21– Viu este Domnul , i-a răspuns Itai, și viu este stăpânul meu, regele, că acolo unde se va afla stăpânul meu, regele, fie că va însemna moarte, fie viață, acolo se va afla și slujitorul tău.

22– Bine, atunci vino și treci înainte! i-a răspuns regele. Astfel, și ghititul Itai, împreună cu toți oamenii și toți copiii care erau cu el, au trecut înainte.

23Toți oamenii din acel ținut plângeau în hohote, în timp ce treceau toți acei oameni. Regele a trecut și el uedul d  Chidron și toți cei care-l însoțeau s-au îndreptat spre pustie.

24Se afla acolo și Țadok, împreună cu toți leviții, ducând Chivotul Legământului cu Dumnezeu. Leviții au așezat Chivotul lui Dumnezeu jos, iar Abiatar a adus jertfe până când au ieșit toți din cetate.

25După aceea, regele i-a zis lui Țadok: „Du Chivotul lui Dumnezeu înapoi, în cetate. Dacă voi găsi bunăvoință la Domnul, atunci El mă va aduce înapoi și mă va lăsa să revăd Chivotul și locuința lui.

26Dacă însă va spune: «Nu Îmi ești plăcut!», atunci sunt pregătit ca El să facă cu mine ce va crede de cuviință.“

27„Oare nu ești tu un văzător? l-a întrebat apoi regele. Întoarceți-vă în pace în cetate atât tu și fiul tău Ahimaaț, cât și Abiatar cu fiul său Ionatan.

28Eu voi aștepta la vadurile pustiei până voi primi vești de la voi.“

29Așadar, Țadok și Abiatar au dus Chivotul lui Dumnezeu înapoi, la Ierusalim și au rămas acolo.

30David urca Muntele Măslinilor, plângând, cu capul acoperit și desculț. Toți cei care erau cu el și-au acoperit capetele și urcau și ei, plângând.

31David a fost înștiințat că Ahitofel se află printre trădători, de partea lui Absalom. Atunci David a zis: „Te rog, Doamne , fă ca Ahitofel să-i dea sfaturi proaste lui Absalom!“

32Când a ajuns în vârf, în locul unde oamenii obișnuiesc să I se închine lui Dumnezeu, architul Hușai îl aștepta acolo cu tunica sfâșiată și cu pământ pe cap.

33David i-a zis: „Dacă vii cu mine, vei fi doar o povară pentru mine.

34Dacă însă te vei întoarce în cetate și-i vei spune lui Absalom: «Slujitorul tău voi fi, o, rege. Până acum am fost slujitorul tatălui tău, însă acum doresc să fiu slujitorul tău!», atunci vei putea zădărnici pentru mine sfaturile lui Ahitofel.

35Vor fi cu tine, acolo, preoții Țadok și Abiatar. Orice vei auzi vorbindu-se în palatul regelui să le spui lor.

36Se mai află cu ei, acolo, și fiii lor: Ahimaaț, fiul lui Țadok, și Ionatan, fiul lui Abiatar. Să-mi trimiteți prin ei orice știre pe care o veți afla.“

37Hușai, prietenul lui David, a intrat în Ierusalim chiar atunci când Absalom intra și el în cetate.

Copyright information for NTLR