a+ 28:2 Adică nu vorbeau limba greacă
b+ 28:4 Aici dreptatea personificată în zeiță ( Dike )
c+ 28:7 Insula avea statutul de municipiu iar guvernatorul ei purta titlul de municipi Melitesium primus omnium, „cel mai important dintre toți oamenii municipalității Maltei“
d+ 28:11 Castor și Pollux, considerați în mitologia greco-romană „fiii lui Zeus“ (gr.: dioscuroi ) și protectorii marinarilor
e+ 28:16 Cele mai importante și mai timpurii mss nu conțin aceste cuvinte
f+ 28:27 Vezi Is. 6:9, 10
g+ 28:29 Cele mai importante și mai timpurii mss nu conțin acest verset

Acts 28

Pavel în Malta

1După ce am fost scăpați din primejdie, am aflat că insula se numea Malta.

2Barbarii a  ne-au arătat o bunăvoință neobișnuită; au aprins un foc, din pricină că începuse să cadă ploaia și din pricina frigului, și ne-au primit alături de ei pe toți.

3Pavel a adunat o grămadă de mărăcini și, în timp ce le punea pe foc, a ieșit o viperă din cauza căldurii și i s-a prins de mână.

4Când barbarii au văzut șarpele atârnând de mâna lui, și-au zis unii altora: „Fără îndoială că omul acesta care a fost salvat din mare este un criminal, căci Dreptatea b  nu-l lasă să trăiască!“

5Pavel însă a scuturat șarpele în foc, fără să sufere nici un rău.

6Ei se așteptau să se umfle sau să cadă deodată mort. Dar, după ce au așteptat mult și au văzut că nu i se întâmplă nimic neobișnuit, și-au schimbat părerea și au zis că este un zeu.

7Aproape de locul acela se aflau niște ogoare ale fruntașului c  insulei, pe care-l chema Publius. El ne-a primit și ne-a găzduit cu ospitalitate timp de trei zile.

8Tatăl lui Publius zăcea atunci în pat, suferind de friguri și dizenterie. Pavel s-a dus la el, s-a rugat punându-și mâinile peste el și l-a vindecat.

9După ce s-a întâmplat aceasta, ceilalți de pe insulă care aveau boli, au venit și ei și au fost vindecați.

10Ei ne-au cinstit în multe feluri, iar când am fost gata de plecare ne-au pus la dispoziție lucrurile de care aveam nevoie.

Pavel sosește la Roma

11După trei luni, am plecat pe mare cu o corabie din Alexandria care iernase pe insulă și care avea emblema Dioscurilor d  .

12Am debarcat în Siracuza, unde am rămas timp de trei zile,

13iar de acolo am plecat mai departe și am sosit în Regium. După o zi a început să bată un vânt dinspre sud, iar în ziua următoare am ajuns în Puteoli,

14unde am găsit frați și am fost rugați să rămânem cu ei șapte zile. Și așa am ajuns în Roma.

15Când frații de acolo au auzit despre noi, au venit în întâmpinarea noastră până la Forumul lui Apius și până la „Trei taverne“. Văzându-i, Pavel I-a mulțumit lui Dumnezeu și a fost încurajat.

16Când am intrat în Roma (, centurionul i-a predat pe prizonieri căpitanului gărzilor, iar) e  lui Pavel i s-a dat voie să locuiască singur, sub paza unui soldat.

Pavel predică la Roma

17După trei zile, Pavel i-a chemat la el pe fruntașii iudeilor, iar când aceștia s-au adunat le-a zis: – Bărbați, fraților, deși n-am făcut nimic împotriva poporului nostru sau împotriva obiceiurilor strămoșilor noștri, totuși am fost luat prizonier în Ierusalim și dat în mâinile romanilor.

18Aceștia, după ce m-au interogat, voiau să mă elibereze, fiindcă nu era în mine nici o vină pentru care să merit moartea.

19Dar, pentru că iudeii s-au împotrivit, am fost constrâns să fac apel la Cezar, deși nu aveam de adus nici o acuzație împotriva neamului meu.

20Din acest motiv v-am chemat să vă văd și să vă vorbesc; căci din pricina nădejdii lui Israel port eu acest lanț!

21Ei i-au răspuns: – Noi n-am primit din Iudeea nici o scrisoare cu privire la tine și nici unul dintre frații care au venit aici n-a anunțat sau n-a vorbit ceva rău despre tine.

22Dar am dori să auzim de la tine lucrurile pe care le gândești, căci, într-adevăr, ne este cunoscut faptul că pretutindeni se vorbește împotriva acestei partide.

23Așadar, ei i-au stabilit lui Pavel o zi. Au venit mulți în locul unde era găzduit, iar el, de dimineață până seara, le-a explicat lucrurile, depunând mărturie cu privire la Împărăția lui Dumnezeu și încercând să-i convingă cu privire la Isus, atât din Legea lui Moise, cât și din Profeți.

24Unii erau convinși de cele spuse de el, dar alții erau necredincioși.

25Fiindcă ei plecau acasă în neînțelegere unii cu alții, Pavel le-a mai zis doar cuvintele acestea: „Bine a vorbit Duhul Sfânt, prin profetul Isaia, strămoșilor noștri,

26când a zis: «Du-te la cei din poporul acesta și spune-le: Veți asculta întruna, dar nu veți înțelege și veți privi mereu, dar nu veți pricepe!

27Căci inima celor din acest popor s-a împietrit! Urechile lor aud greu și ochii li s-au închis, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă la Mine și să-i vindec!» f 

28Să știți deci că mântuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisă neamurilor, și ele o vor asculta!“

29(Când Pavel a zis aceste cuvinte, iudeii au plecat, având o mare dispută între ei.) g 

30Pavel a rămas acolo doi ani întregi, într-un loc pe care și-l închiriase. Și-i primea pe toți cei ce veneau la el,

31predicând Împărăția lui Dumnezeu și dând învățătură despre Domnul Isus Cristos, cu toată îndrăzneala și fără nici o piedică.

Copyright information for NTLR