a+ 8:1 Vezi 1:8
b+ 8:5 Cele mai importante mss: în cetatea Samariei; este foarte greu de determinat despre care cetate a Samariei este vorba; propuneri: Sebaste (cetate construită de către Irod cel Mare pe locul vechii cetăți a Samariei, în cinstea lui Caesar Augustus – Sebaste este forma greacă a latinescului Augustus –, însă această cetate era pe deplin păgânizată); Sihem (în vremea NT era cea mai importantă cetate samariteană); Gitta (Iustin Martirul – cca 250 d.Cr. – afirmă că Simon Magul era din această cetate); Sihar (atestată în Evanghelii, în In. 4:5, aflată în vecinătatea Sihemului, uneori fiind identificată cu Sihem); este posibil ca pentru Luca să nu fi fost atât de important numele cetății (vezi v. 25b )
c+ 8:12 Sau: Vestea Bună; peste tot în carte
d+ 8:25 Populație de rasă amestecată, rezultată în urma căsătoriilor dintre israeliții rămași după deportarea asiriană ( 722 î.Cr. ) și populațiile aduse din alte părți de către asirieni ( 2 Regi 17:24 ); în timpul lui Isus, între iudei și samariteni exista o foarte mare ostilitate
e+ 8:27 Termenul se referă nu neapărat la condiția fizică a oficialului etiopian, ci la funcția pe care o avea. Sensul primar al termenului în LXX este acela de căpetenie, persoană oficială de la curtea regală. Cu timpul apare și sensul secundar de eunuc, deoarece eunucii ajung să fie prețuiți ca slujbași la curțile orientale (vezi 1 Sa 8:15 și nota); peste tot în capitol
f+ 8:27 Candake nu este un nume propriu, ci un titlul pe care-l purta regina-mamă etiopiană; regina domnea în numele fiului ei, deoarece acesta era considerat „fiul soarelui“, prea sacru pentru a fi implicat în problemele seculare ale statului
g+ 8:27 În acea perioadă, regatul Etiopiei se întindea de la prima cataractă a Nilului (modernul Aswan) până la modernul Khartoum, acoperind regiunea cunoscută sub numele de Nubia
h+ 8:33 Vezi LXX, Is. 53:7-8
i+ 8:37 Cele mai importante și mai timpurii mss nu conțin acest verset, care apare doar în câteva mss mai târzii

Acts 8

Filip vestește Evanghelia în Samaria

Saul își dăduse consimțământul la uciderea lui Ștefan. Chiar în ziua aceea a izbucnit o mare persecuție împotriva bisericii din Ierusalim și toți, în afară de apostoli, s-au împrăștiat prin regiunile Iudeii și ale Samariei a .

Niște oameni evlavioși l-au îngropat pe Ștefan și l-au jelit mult.

Saul însă făcea prăpăd în biserică, intrând prin case, luând cu forța bărbați și femei și aruncându-i în închisoare.

Cei ce fuseseră împrăștiați vesteau Cuvântul pe oriunde treceau.

Filip s-a coborât într-o cetate a Samariei b  și le-a predicat pe Cristos.

Mulțimile luau aminte în același gând la cele spuse de Filip, când au auzit și au văzut semnele pe care le făcea.

Căci din mulți demoniaci ieșeau duhuri rele, scoțând strigăte puternice, și mulți paralitici și șchiopi erau vindecați.

Astfel, a fost o mare bucurie în cetatea aceea.

În cetate era un om pe nume Simon, care practica vrăjitoria și uimea neamul Samariei, pretinzând că ar fi cineva important.

10 Și toți, de la cel mai mic până la cel mai mare, luau aminte la el și spuneau: „El este puterea lui Dumnezeu, cea numită «mare»!“

11 Îl ascultau cu luare-aminte pentru că de mult timp îi uimise cu vrăjitoriile lui.

12 Dar când au crezut pe Filip, care vestea Evanghelia c  despre Împărăția lui Dumnezeu și despre Numele lui Isus Cristos, au fost botezați atât bărbați, cât și femei.

13 Chiar și Simon însuși a crezut și, după ce a fost botezat, stătea tot timpul cu Filip și se mira văzând semnele și minunile mari care se făceau.

14 Apostolii care erau în Ierusalim, când au auzit că Samaria primise Cuvântul lui Dumnezeu, i-au trimis la ei pe Petru și pe Ioan.

15 Când au ajuns, s-au rugat pentru ei ca să primească Duhul Sfânt.

16 Căci Duhul Sfânt nu Se coborâse încă peste nici unul dintre ei, ci fuseseră doar botezați în Numele Domnului Isus.

17 Atunci și-au pus mâinile peste ei, iar aceia au primit Duhul Sfânt.

18 Când a văzut Simon că Duhul era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a oferit bani,

19 spunând: – Dați-mi și mie autoritatea aceasta, ca oricine peste care-mi pun eu mâinile să primească Duhul Sfânt!

20 Petru însă i-a zis: – Banii tăi să piară împreună cu tine, pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu s-ar putea obține cu bani!

21 Tu n-ai nici parte, nici sorț în lucrarea aceasta, pentru că inima ta nu este cinstită înaintea lui Dumnezeu!

22 Pocăiește-te deci de această răutate a ta și roagă-te Domnului ca, dacă este posibil, să-ți ierte această intenție a inimii tale,

23 căci văd că ești plin de otravă amară și în lanțul nedreptății!

24 Simon a răspuns: – Rugați-vă voi Domnului pentru mine, ca nimic din ceea ce ați spus să nu vină peste mine!

25 După ce au depus mărturie și au vorbit despre Cuvântul Domnului, Petru și Ioan s-au întors în Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate de-ale samaritenilor d .

Filip și eunucul etiopian

26 Un înger al Domnului i-a vorbit lui Filip astfel: „Scoală-te și du-te spre sud, pe drumul din pustie, care coboară din Ierusalim spre Gaza!“

27 Filip s-a sculat și s-a dus. Și iată că un eunuc e  etiopian, înalt oficial al lui Candake f , regina etiopienilor g , și responsabil peste toată vistieria ei, venise să se închine în Ierusalim,

28 iar acum se întorcea de acolo, stând în carul lui de călătorie și citindu-l pe profetul Isaia.

29 Duhul i-a zis lui Filip: „Du-te și însoțește carul acela!“

30 Filip a alergat către el și l-a auzit peeunuc citindu-l pe profetul Isaia. El l-a întrebat: – Înțelegi ce citești?

31 Acesta i-a răspuns: – Cum aș putea, dacă nu mă va îndruma cineva? Și l-a rugat pe Filip să se suie în car și să se așeze lângă el.

32 Pasajul din Scriptură pe care-l citea era acesta: „Ca o oaie care este dusă la tăiere și ca un miel care tace înaintea celui ce-l tunde, tot așa nici El nu Și-a deschis gura.

33 În smerenia Lui, dreptatea I-a fost negată. Cine va putea vorbi despre generația Lui? Căci viața I-a fost luată de pe pământ!“ h 

34 Eunucul l-a întrebat pe Filip: – Spune-mi, te rog, despre cine spune profetul aceste lucruri? Despre sine sau despre altcineva?

35 Atunci Filip a luat cuvântul și, începând de la Scriptura aceasta, i-a vestit Evanghelia despre Isus.

36 În timp ce călătoreau de-a lungul drumului, au ajuns la o apă. Eunucul a zis: – Uite apă! Ce mă împiedică să fiu botezat?

37 (Filip a zis: – Dacă crezi din toată inima ta, poți! El i-a răspuns: – Cred că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu!) i 

38 A poruncit să stea carul, au coborât amândoi în apă, atât Filip, cât și eunucul, iar Filip l-a botezat.

39 Când au ieșit din apă, Duhul Domnului l-a răpit pe Filip, astfel că eunucul nu l-a mai văzut și și-a continuat drumul bucuros.

40 Filip s-a pomenit în Azot și, călătorind spre Cezareea, a vestit Evanghelia prin toate cetățile, până când a ajuns acolo.

Copyright information for NTLR