a+ 6:1 Vezi nota de la 5:31
b+ 6:18 Sensul termenului aramaic este nesigur; sau: concubină; sau: fără să mănânce și fără să se delecteze
c+ 6:28 Sau: lui Darius, adică a lui Cirus Persanul; vezi nota de la 5:31

Daniel 6

Daniel în groapa cu lei

Darius a  a găsit cu cale să numească peste împărăția sa o sută douăzeci de satrapi, care să fie răspândiți în toată împărăția,

iar peste ei a pus trei supraveghetori, între care era și Daniel. Satrapii erau datori să le dea socoteală acestor trei, astfel încât împăratul să nu sufere vreo pagubă.

Daniel însă era mai distins decât toți supraveghetorii și satrapii, deoarece în el era un duh deosebit, iar împăratul se gândea să-i dea autoritate peste toată împărăția.

Atunci supraveghetorii și satrapii au plănuit să găsească o pricină împotriva lui Daniel în privința treburilor împărăției, dar nu au putut să găsească nici o pricină și nici o greșeală, deoarece era om de încredere și nu se putea găsi în el vreo neglijență sau vreo greșeală.

Oamenii aceia au zis: „Nu găsim în acest Daniel nici o pricină, numai dacă nu am găsi ceva în privința Legii Dumnezeului său!“

Atunci supraveghetorii și satrapii aceștia s-au dus cu mare zarvă la împărat și i-au vorbit astfel: „Să trăiești veșnic, împărate Darius!

Toți supraveghetorii împărăției, demnitarii, satrapii, sfetnicii și guvernatorii au căzut de acord să se dea un decret împărătesc, întărit printr-o interdicție, ca oricine se va ruga, în următoarele treizeci de zile, altui zeu sau altui om decât ție, împărate, să fie aruncat în groapa cu lei.

Acum, împărate, întărește interdicția și semnează decretul pentru ca nimeni să nu-l poată schimba, după legea mezilor și perșilor, care, odată ce a fost dată, nu mai poate fi anulată.“

În urma celor spuse, împăratul Darius a semnat decretul și interdicția.

10 Deși știa că s-a semnat decretul, Daniel continua să meargă în casa lui, care avea ferestrele de sus deschise înspre Ierusalim și, de trei ori pe zi, se punea pe genunchi, se ruga și Îl lăuda pe Dumnezeul său, așa cum făcuse și mai înainte.

11 Atunci oamenii aceia au dat năvală în casă și l-au găsit pe Daniel rugându-se și cerând milă de la Dumnezeul său.

12 Apoi s-au înfățișat înaintea împăratului și i-au amintit de interdicția împărătească: – Oare nu ai semnat o interdicție potrivit căreia, în următoarele treizeci de zile, oricine se roagă altui zeu sau altui om în afară de tine să fie aruncat în groapa cu lei? Împăratul a răspuns: – Lucrul acesta este adevărat, după legea mezilor și a perșilor, care odată ce a fost dată, nu mai poate fi anulată.

13 Ei i-au mai zis împăratului: – Daniel, unul dintre exilații lui Iuda, nu ține seama deloc la tine, împărate, și nici la interdicția pe care ai semnat-o și își spune rugăciunea de trei ori pe zi.

14 Când a auzit lucrul acesta, împăratul s-a mâhnit foarte tare și s-a gândit cum să-l scape pe Daniel; până la apusul soarelui s-a frământat cum să-l scape.

15 Apoi oamenii aceia au venit cu mare zarvă la împărat și i-au zis: – Să știi, împărate, că, după legea mezilor și a perșilor, orice interdicție și orice decret dat de împărat nu se poate anula!

16 Atunci împăratul a poruncit să-l aducă pe Daniel și să-l arunce în groapa cu lei. Împăratul i-a zis lui Daniel: „Dumnezeul tău, Căruia Îi slujești neîncetat, să te scape!“

17 A fost adusă o piatră care a fost pusă pe gura gropii, iar împăratul a pecetluit-o cu inelul său și cu inelul nobililor săi, ca să nu se schimbe nimic cu privire la Daniel.

18 Apoi împăratul s-a retras în palatul său și a petrecut noaptea fără să mănânce și fără să i se aducă vreo dansatoare b ; nu a avut deloc somn.

19 La revărsatul zorilor, împăratul s-a sculat și s-a dus în grabă la groapa cu lei.

20 S-a apropiat de groapă și l-a strigat pe Daniel cu durere în glas. Împăratul i-a zis astfel lui Daniel: – Daniele, rob al Dumnezeului celui Viu, a putut Dumnezeul tău, Căruia Îi slujești neîncetat, să te scape de lei?

21 Daniel i-a răspuns împăratului: – Să trăiești veșnic, împărate!

22 Dumnezeul meu l-a trimis pe îngerul Său care a închis gura leilor, iar aceștia nu mi-au făcut nici un rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui. Și nici împotriva ta, împărate, nu am făcut nimic rău!

23 Atunci împăratul s-a bucurat mult din pricina lui Daniel și a poruncit să-l scoată din groapă. Daniel a fost scos din groapă și nu s-a găsit nici o rană pe el, pentru că s-a încrezut în Dumnezeul său.

24 Împăratul a poruncit să fie aduși înaintea sa oamenii care-l acuzaseră pe Daniel. Aceștia au fost aruncați apoi în groapa cu lei, atât ei, cât și fiii și soțiile lor. Nici nu au ajuns bine pe fundul gropii, că leii i-au și apucat și le-au sfărâmat toate oasele.

25 După aceea, împăratul Darius a scris tuturor popoarelor, neamurilor și oamenilor de orice limbă care locuiau pe tot cuprinsul țării: „Pacea să vă fie înmulțită!

26 Poruncesc ca în orice parte a împărăției mele oamenii să tremure și să se teamă de Dumnezeul lui Daniel. Căci El este Dumnezeul cel Viu, Care dăinuie în veci! Împărăția Lui nu va fi nimicită niciodată, iar stăpânirea Lui nu va avea sfârșit.

27 El izbăvește și mântuiește. El face semne și minuni în ceruri și pe pământ, El l-a izbăvit pe Daniel din ghearele leilor.“

28 Daniel a dus-o bine sub domnia lui Darius și a lui Cirus Persanul c .

Copyright information for NTLR