a+ 41:9 LXX (probabil cu referire la uitarea promisiunii); TM: păcatele mele (probabil cu referire la motivul pentru care fusese închis)
b+ 41:10 Vezi nota de la 37:36; și în v. 12
c+ 41:38 LXX; TM lasă de înțeles și duhul zeilor, fiind foarte puțin probabil ca Faraon să fi avut o convingere religioasă monoteistă
d+ 41:43 Sau: în cel de-al doilea car al său; ori: în carul celui de-al doilea în rang după el
e+ 41:43 Sau: Atențiune!. Sensul și originea termenului original este nesigură
f+ 41:45 Sensul numelui este nesigur
g+ 41:45 Gr. Heliopolis („Cetatea Soarelui “ ), un important centru al cultului lui Ra; și în v. 50
h+ 41:51 Manase sună asemănător cu termenul ebraic pentru a face să uite
i+ 41:52 Efraim sună asemănător cu termenul ebraic pentru de două ori roditor

Genesis 41

Visele lui Faraon

După doi ani, Faraon a visat că stătea pe malul Nilului

și că din Nil au ieșit șapte vaci frumoase și grase, care pășteau între trestii.

După ele au ieșit din Nil alte șapte vaci urâte și sfrijite, care s-au așezat lângă celelalte vaci, pe malul Nilului.

Vacile urâte și sfrijite le-au mâncat pe cele șapte vaci frumoase și grase. Atunci Faraon s-a trezit din somn.

Apoi a adormit din nou și a avut un alt vis: șapte spice de grâne, grase și bune, creșteau pe același pai.

După ele au răsărit șapte spice slabe și arse de vântul de răsărit.

Spicele slabe le-au înghițit pe cele șapte spice grase și pline. Atunci Faraon s-a trezit din somn; acestea au fost visele sale.

Dimineața duhul său era tulburat; el a trimis să-i cheme pe toți magicienii și pe toți înțelepții Egiptului, cărora le-a istorisit visele, dar nimeni n-a putut să i le interpreteze.

Atunci căpetenia paharnicilor i-a zis lui Faraon: „Mi-aduc astăzi aminte de greșeala mea a ;

10 Faraon s-a mâniat odată pe slujitorii săi și ne-a pus sub pază, în casa conducătorului gărzii b , pe mine și pe căpetenia brutarilor.

11 El și cu mine am avut în aceeași noapte câte un vis, fiecare vis având o interpretare proprie.

12 Împreună cu noi, se afla acolo și un tânăr evreu, sclav al conducătorului gărzii. I-am istorisit acestuia visele noastre, iar el ni le-a interpretat, dând fiecărui vis o interpretare proprie.

13 Și s-a întâmplat exact așa cum ni le-a interpretat el: pe mine Faraon m-a repus în slujbă, iar pe brutar l-a spânzurat.“

14 Atunci Faraon a trimis după Iosif, iar el a fost scos repede din temniță. Iosif s-a ras, și-a schimbat hainele și s-a prezentat înaintea lui Faraon.

15 Acesta i-a zis: Am avut un vis, dar nu este nimeni care să-l poată interpreta. Am auzit că tu poți interpreta un vis imediat ce-l auzi.

16 Nu eu, ci Dumnezeu îi va da lui Faraon un răspuns prielnic, i-a răspuns Iosif.

17 Atunci Faraon i-a zis lui Iosif: Am visat că stăteam pe malul Nilului

18 și că din Nil au ieșit șapte vaci frumoase și grase, care pășteau între trestii.

19 După ele au ieșit alte șapte vaci mici, foarte urâte și sfrijite. Niciodată n-am văzut vaci atât de urâte în toată țara Egiptului.

20 Vacile sfrijite și urâte le-au mâncat pe primele șapte vaci grase;

21 dar după ce le-au mâncat, nimeni nu și-ar fi dat seama că au făcut acest lucru, pentru că erau la fel de sfrijite ca și înainte. Apoi m-am trezit.

22 Am adormit din nou și am avut un alt vis: șapte spice de grâne, pline și bune, creșteau pe același pai.

23 După ele au răsărit șapte spice uscate, slabe și arse de vântul de răsărit.

24 Spicele slabe le-au înghițit pe cele șapte spice bune. Le-am spus magicienilor aceste vise, dar nici unul nu mi le-a putut explica.

25 Atunci Iosif i-a zis lui Faraon: Visele lui Faraon reprezintă același lucru; Dumnezeu i-a descoperit ce urmează să facă.

26 Cele șapte vaci bune reprezintă șapte ani, iar cele șapte spice bune reprezintă tot șapte ani; este un singur vis.

27 Cele șapte vaci slabe și urâte, care au ieșit după primele, reprezintă șapte ani, ca și cele șapte spice goale, arse de vântul de răsărit. Ele reprezintă șapte ani de foamete.

28 Se va întâmpla exact așa cum i-am spus lui Faraon; Dumnezeu i-a arătat lui Faraon ce urmează să facă.

29 Vor veni șapte ani de mare belșug în toată țara Egiptului.

30 După ei vor veni șapte ani de foamete, astfel încât tot belșugul din țara Egiptului va fi uitat. Foametea va pustii țara;

31 belșugul nu va mai fi cunoscut în țară din cauza foametei care va urma, pentru că ea va fi foarte grea.

32 Visul i-a fost arătat lui Faraon în două feluri, pentru că acest lucru este hotărât de Dumnezeu, iar Dumnezeu îl va împlini în curând.

33 De aceea Faraon să aleagă acum un om priceput și înțelept și să-l pună conducător peste țara Egiptului.

34 Faraon să rânduiască supraveghetori peste țara Egiptului și să ia o cincime din rodul țării în timpul celor șapte ani de belșug.

35 Ei să strângă toată hrana din acești ani buni care vin, să pună grânele pentru hrana celor din cetăți sub stăpânirea lui Faraon și să le păzească.

36 Hrana aceea va fi o rezervă pentru țară în cei șapte ani de foamete care vor veni peste țara Egiptului, astfel încât țara să nu piară în timpul foametei.

Înălțarea lui Iosif

37 Lui Faraon și tuturor slujitorilor săi li s-a părut potrivit planul.

38 Așa că el le-a zis slujitorilor săi: „Vom putea noi găsi pe cineva ca acesta, în care să fie Duhul lui Dumnezeu c ?“

39 Apoi Faraon i-a zis lui Iosif: Pentru că Dumnezeu ți-a descoperit toate acestea, nu este nimeni la fel de priceput și de înțelept ca tine.

40 De aceea tu vei fi conducător peste curtea mea și tot poporul meu va asculta de cuvântul tău; doar în ce privește tronul, eu voi fi mai mare decât tine.

41 Așadar, te-am pus conducător peste toată țara Egiptului.

42 Faraon și-a scos inelul cu sigiliu din deget și l-a pus pe degetul lui Iosif. L-a îmbrăcat în haine de in subțire, iar în jurul gâtului i-a pus un lanț de aur.

43 Apoi l-a pus în carul care venea după al său d  și înaintea lui se striga: „Plecați genunchiul!“ e  Astfel, Faraon l-a pus pe Iosif conducător peste tot Egiptul.

44 De asemenea, el i-a mai spus lui Iosif: Eu sunt Faraon, dar fără consimțământul tău nimeni nu va face nimic în toată țara Egiptului.“

45 Faraon i-a pus lui Iosif numele Țafnat-Paneah f  și i-a dat-o de soție pe Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul din On g . Iosif a plecat prin țara Egiptului.

46 El avea treizeci de ani când a intrat în slujba monarhului Egiptului. Iosif a ieșit de la Faraon și a călătorit prin tot Egiptul.

47 În timpul celor șapte ani de belșug, pământul a rodit foarte mult.

48 În timpul acestor șapte ani de belșug din țara Egiptului, Iosif a adunat toată hrana și a depozitat-o în cetăți; în fiecare cetate el a depozitat hrana care provenea de pe câmpurile din jur.

49 Astfel, Iosif a strâns foarte multe grâne, ca nisipul mării, încât a încetat să le mai cântărească, deoarece erau foarte multe.

50 Înainte să vină anii de foamete, Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul din On, i-a născut lui Iosif doi fii.

51 Iosif i-a pus întâiului său născut numele Manase h , zicând: „Aceasta pentru că Dumnezeu m-a făcut să uit toate necazurile mele și toată familia tatălui meu.“

52 Celui de-al doilea fiu i-a pus numele Efraim i , zicând: „Aceasta pentru că Dumnezeu m-a făcut roditor în țara durerii mele.“

53 Cei șapte ani de belșug din țara Egiptului s-au sfârșit

54 și au început șapte ani de foamete, așa cum a spus Iosif. În toate țările era foamete, dar în toată țara Egiptului era pâine.

55 Când toată țara Egiptului a flămânzit, poporul a strigat către Faraon după pâine. Faraon le-a zis tuturor egiptenilor: „Mergeți la Iosif, și el vă va spune ce să faceți!“

56 Foametea a cuprins întreaga țară, iar Iosif a deschis toate locurile cu provizii și le-a vândut grâne egiptenilor, deoarece foametea era grea în Egipt.

57 Și, pentru că în întreaga lume foametea era grea, oameni din toate țările veneau în Egipt ca să cumpere grâne de la Iosif.

Copyright information for NTLR