a+ 48:3 Ebr.: El-Șadai
b+ 48:7 Un alt nume pentru Aram Naharayim; în NV Mesopotamiei
c+ 48:12 Vezi 30:3; a ține un copil pe genunchi făcea parte din ritualul adopției
d+ 48:22 Sau: Ție îți dau o parte ( șehem ) mai bună decât a fraților tăi (sau: în plus față de frații tăi ), partea; sau: depresiunea ( șehem )

Genesis 48

Iacov îi binecuvântează pe fiii lui Iosif

După toate acestea, într-o zi, Iosif a fost anunțat: „Tatăl tău este bolnav.“ Atunci acesta i-a luat cu el pe cei doi fii ai săi pe Manase și pe Efraim.

Când lui Iacov i s-a spus: „Fiul tău Iosif a venit la tine“, el și-a adunat puterile și a șezut pe pat.

Iacov i-a zis lui Iosif: Dumnezeul cel Atotputernic a  mi S-a arătat la Luz, în Canaan, m-a binecuvântat

și mi-a zis: „Te voi face roditor și te voi înmulți; te voi face o adunare de popoare și voi da această țară urmașilor tăi după tine ca pe o proprietate veșnică.“

De aceea cei doi fii ai tăi, care ți s-au născut în țara Egiptului, vor fi ai mei; Efraim și Manase vor fi ai mei așa cum sunt Ruben și Simeon.

Urmașii care ți s-au născut după ei vor fi ai tăi. În teritoriul pe care îl vor moșteni, ei vor fi numiți după numele fraților lor.

După ce m-am întors din Padan b , Rahela a murit pe drum, în Canaan, înainte de a ajunge la Efrata; am îngropat-o acolo, pe drumul spre Efrata, adică Betleem.

Când Israel i-a văzut pe fiii lui Iosif, a întrebat: Cine sunt aceștia?

Sunt fiii pe care Dumnezeu mi i-a dat aici, a răspuns Iosif. Adu-i la mine să-i binecuvântez, a zis el.

10 Vederea lui Israel slăbise din cauza bătrâneții, astfel că nu mai vedea bine. Iosif i-a apropiat pe cei doi fii ai săi de el, iar Israel i-a sărutat și i-a îmbrățișat.

11 Apoi i-a zis lui Iosif: Nu mi-am închipuit c-o să te mai văd, dar Dumnezeu m-a ajutat să-ți văd și copiii.

12 Iosif i-a îndepărtat de lângă genunchii tatălui său c  și s-a plecat cu fața până la pământ.

13 Apoi i-a luat pe amândoi, pe Efraim la dreapta sa și la stânga lui Israel, iar pe Manase la stânga sa și la dreapta lui Israel și i-a apropiat de el.

14 Dar Israel, încrucișându-și mâinile, și-a întins mâna dreaptă și a pus-o pe capul lui Efraim, care era mai mic, iar mâna stângă a pus-o pe capul lui Manase, deși el era întâiul născut.

15 El l-a binecuvântat pe Iosif și a zis: „Dumnezeul înaintea Căruia au umblat strămoșii mei, Avraam și Isaac, Dumnezeul Care a fost păstorul vieții mele până astăzi,

16 Îngerul Care m-a scăpat din fiecare necaz, să-i binecuvânteze pe acești băieți. Ei să fie numiți după numele meu și după numele strămoșilor mei, Avraam și Isaac, și să se înmulțească foarte mult pe pământ.“

17 Când Iosif a văzut că tatăl său și-a pus mâna dreaptă pe capul lui Efraim, nu i-a plăcut și a luat mâna tatălui său ca să o mute de pe capul lui Efraim pe capul lui Manase.

18 El i-a zis tatălui său: Nu așa, tată! Acesta este întâiul născut; pe capul lui pune-ți mâna dreaptă.

19 Dar tatăl său a refuzat și a răspuns: Știu, fiule, știu; și el va ajunge un popor, și el va fi mare. Totuși fratele său mai mic va fi mai mare decât el, iar urmașii lui vor ajunge o mulțime de neamuri.

20 Israel i-a binecuvântat în ziua aceea, zicând: „În numele tău va binecuvânta Israel și va zice: «Dumnezeu să te facă precum Efraim și Manase.»“



Astfel, el l-a pus pe Efraim înaintea lui Manase.

21 Apoi Israel i-a zis lui Iosif: Eu voi muri, dar Dumnezeu va fi cu voi și vă va întoarce în țara strămoșilor voștri.

22 Ție, care ești deasupra fraților tăi, îți dau Șehemul d  pe care l-am luat cu sabia și cu arcul meu din mâna amoriților.

Copyright information for NTLR