a+ 8:17 Aici cu sensul de vite și animale sălbatice
b+ 8:17 Vezi nota de la 1:24; și în v. 19
c+ 8:21 Sau: pentru că

Genesis 8

1Dumnezeu Și-a adus aminte de Noe și de toate vietățile și vitele care erau împreună cu el în arcă. Dumnezeu a făcut să sufle un vânt peste pământ, iar apele s-au potolit.

2Fântânile adâncului și stăvilarele cerului au fost închise, iar ploaia din cer s-a oprit.

3Apele au început să se retragă de pe pământ. La sfârșitul celor o sută cincizeci de zile, ele au scăzut,

4iar în a șaptesprezecea zi a lunii a șaptea, arca s-a oprit pe munții Ararat.

5Apele au continuat să scadă până în luna a zecea, iar în ziua întâi a lunii a zecea, s-au văzut vârfurile munților.

6După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra arcei pe care a făcut-o

7și a trimis afară un corb care a zburat încoace și încolo, până când apele de pe pământ s-au uscat.

8Apoi a trimis un porumbel ca să vadă dacă apele de pe pământ au scăzut;

9dar porumbelul n-a găsit nici un loc unde să se așeze, pentru că încă era apă pe tot pământul. De aceea el s-a întors la Noe în arcă, iar acesta și-a întins mâna, l-a luat și l-a adus la el în arcă.

10El a mai așteptat încă șapte zile și apoi a trimis din nou porumbelul din arcă.

11Porumbelul s-a întors la el seara, iar în cioc avea o frunză de măslin ruptă de curând. Noe și-a dat seama că apele de pe pământ scăzuseră.

12A mai așteptat încă șapte zile, iar apoi a trimis din nou porumbelul, dar acesta nu s-a mai întors la el.

13În anul șase sute unu al vieții lui Noe, în prima zi a lunii întâi, pământul era uscat. Noe a ridicat învelitoarea arcei și a văzut că pământul era uscat.

14În a douăzeci și șaptea zi a lunii a doua, pământul era uscat de tot.

15Atunci Dumnezeu i-a spus lui Noe:

16„Ieși afară din arcă, tu, împreună cu soția ta, cu fiii tăi și cu soțiile acestora.

17Scoate afară toate viețuitoarele care sunt cu tine – păsările, animalele a  , precum și toate animalele mici care mișună pe pământ b  – pentru ca ele să se răspândească pe pământ, să fie roditoare și să se înmulțească.“

18Astfel, Noe a ieșit din arcă împreună cu fiii săi, cu soția sa și cu soțiile fiilor săi.

19De asemenea, toate viețuitoarele, potrivit felurilor lor, toate animalele mici și toate păsările, tot ce mișună pe pământ, au ieșit și ele din arcă.

20Atunci Noe a zidit un altar Domnului , a luat din toate animalele curate și din toate păsările curate și le-a adus ca ardere de tot pe altar.

21Domnul a simțit o aromă plăcută și a zis în inima Lui: „Nu voi mai blestema niciodată pământul din cauza omului, chiar dacă c  înclinația minții lui este înspre rău din tinerețe, și nici nu voi mai distruge toate viețuitoarele, așa cum am făcut-o.

22Atâta timp cât va dăinui pământul, nu vor înceta semănatul și seceratul, frigul și căldura, vara și iarna, ziua și noaptea.“

Copyright information for NTLR