a+ 65:1 LXX; TM: unui neam care nu era chemat după Numele Meu.
b+ 65:9 Termenul ebraic pentru sămânță este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți urmașii de pe linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenționată. În traducerea de față a fost redat fie literal, fie cu urmaș sau urmași, în funcție de contextul literal și de cel teologic. Apostolul Pavel (Gal. 3:16) aplică același termen, sămânță, lui Isus Cristos, demonstrând prin exegeza sa că promisiunea făcută lui Avraam își găsește împlinirea ultimă în Isus Cristos
c+ 65:11 Ebr.: Gad
d+ 65:11 Ebr.: Meni
e+ 65:20 Sau: Tânărul va muri la o sută de ani
f+ 65:20 Sau: și păcătosul care va ajunge

Isaiah 65

Judecată și mântuire

„M-am făcut cunoscut celor ce nu întrebau de Mine; am fost găsit de cei ce nu Mă căutau. Am zis: «Iată-Mă, iată-Mă!» unui neam care nu chema Numele Meu a .

Toată ziua Mi-am întins mâinile către un popor neascultător, care umblă pe o cale care nu este bună, în voia gândurilor lui;

către un popor care nu contenește să Mă provoace pe față, aducând jertfe în grădini și arzând tămâie pe altare din cărămidă;

care stă în morminte și-și petrece noaptea în locuri tainice; care mănâncă carne de porc și are bucate necurate în vasele lui;

care zice: «Stai deoparte! Nu te apropia de mine, căci sunt prea sfânt pentru tine!» Aceste lucruri sunt un fum în nările Mele, un foc care arde toată ziua.

Iată, stă scris înaintea Mea: «Nu voi tăcea, ci voi răsplăti pe deplin; voi pune o răsplată deplină în poala lor,

atât pentru nedreptățile lor, cât și pentru ale părinților lor»“, zice DOMNUL. Pentru că au ars tămâie pe munți, și M-au sfidat pe dealuri, voi măsura în poala lor o răsplată deplină pentru faptele lor din trecut.“

„Așa vorbește DOMNUL : «După cum se mai găsește suc într-un ciorchine, iar cineva spune: ‘Nu-l distruge, căci încă se mai află ceva bun în el!’, tot așa voi face și Eu de dragul robilor Mei: nu-i voi nimici pe toți.

Voi face să iasă o sămânță b  din Iacov și din Iuda un moștenitor al munților Mei! Aleșii Mei îi vor moșteni și robii Mei vor locui acolo.

10 Șaronul va fi pășune pentru turme, iar valea Acor – un loc de odihnă pentru cirezi, pentru poporul care Mă caută.

11 Cât despre voi, care-L părăsiți pe DOMNUL , care uitați de muntele Meu cel sfânt, care întindeți o masă ‘Norocului’ c  și umpleți o cupă de vin amestecat în cinstea ‘Destinului’ d  ,

12 vă voi destina sabiei. Toți vă veți pleca pentru înjunghiere, pentru că, atunci când am chemat, nu ați răspuns, când am vorbit, nu ați ascultat, ci ați făcut ce era rău înaintea Mea și ați ales ceea ce nu-Mi era plăcut.»“

13 „De aceea așa vorbește Stăpânul DOMN : «Iată! Robii Mei vor mânca, însă voi veți flămânzi. Iată! Robii Mei vor bea, însă voi veți înseta. Iată! Robii Mei se vor bucura, însă voi veți fi făcuți de rușine.

14 Iată! Robii Mei vor chiui dintr-o inimă veselă, însă voi veți țipa dintr-o inimă îndurerată și vă veți văita dintr-un duh zdrobit.

15 Vă veți lăsa numele ca un blestem aleșilor Mei și Stăpânul Domn vă va omorî, iar robilor Săi le va da un alt nume.

16 Oricine va rosti o binecuvântare în țară, va rosti o binecuvântare prin Dumnezeul adevărului și oricine va jura în țară, va jura pe Dumnezeul adevărului, pentru că necazurile de dinainte sunt uitate și ascunse de ochii Mei.

Ceruri noi și un pământ nou

17 Căci iată, creez ceruri noi și un pământ nou! Lucrurile de dinainte nu vor mai fi amintite și nu vor mai reveni în mintea nimănui.

18 Prin urmare, bucurați-vă și veseliți-vă pentru totdeauna de ceea ce creez, căci iată, creez Ierusalimul pentru a fi o veselie și poporul lui, o bucurie.

19 Mă voi bucura de Ierusalim și mă voi veseli de poporul Meu. Nu se va mai auzi în el nici plâns și nici țipăt,

20 nu va mai fi acolo nici un sugar care să trăiască doar câteva zile și nici un bătrân care să nu-și împlinească zilele. Cel care va muri la o sută de ani va fi considerat tânăr e și cel care nu va ajunge f  suta de ani va fi considerat blestemat.

21 Își vor construi case și vor locui în ele; vor planta vii și vor mânca rodul lor.

22 Ei nu vor mai zidi case ca alții să locuiască în ele, nu vor mai planta ca alții să mănânce, căci, precum zilele unui copac, așa vor fi și zilele poporului Meu, iar aleșii Mei se vor bucura pe deplin de lucrul mâinilor lor.

23 Ei nu vor trudi în van, nici nu vor naște copii sortiți pieirii, căci vor fi o sămânță binecuvântată de DOMNUL , ei și urmașii lor.

24 Înainte ca ei să Mă cheme, Eu le voi răspunde, înainte să termine de vorbit, Eu îi voi auzi!

25 Lupul și mielul vor paște împreună, leul va mânca paie ca boul, iar hrana șarpelui va fi țărâna! Ei nu vor face rău, nici nu vor distruge ceva pe întregul Meu munte sfânt, zice DOMNUL.»“

Copyright information for NTLR