Job 36

1Elihu a continuat:

2„Mai rabdă-mă puțin și-ți voi arăta că mai sunt lucruri de spus în favoarea lui Dumnezeu.

3Îmi voi aduce cunoștința de departe și voi arăta dreptatea Făcătorului meu.

4Fiți siguri că vorbele mele nu sunt mincinoase; unul desăvârșit în cunoaștere este cu voi.

5Dumnezeu este puternic, dar nu disprețuiește pe nimeni; este puternic, ferm în scopurile Sale.

6Nu-l ține în viață pe cel rău, dar îi face dreptate celui în suferință.

7Nu-Și ia ochii de la cei drepți, ci îi așază pe tron împreună cu împărații și îi înalță pentru totdeauna.

8Dacă oamenii sunt legați în lanțuri și ținuți în legăturile suferinței,

9El le spune ce-au făcut – că s-au mândrit și au păcătuit.

10El le deschide urechile spre a se îndrepta și le poruncește să se întoarcă de la nedreptate.

11Dacă Îl ascultă și-L slujesc, își vor sfârși zilele în fericire și anii lor în mulțumire sufletească.

12Dar dacă ei nu ascultă, vor pieri de sabie și vor muri fără cunoștință.

13Cei nelegiuiți nutresc mânie; nu strigă după ajutor nici chiar atunci când El îi leagă.

14Ei mor în tinerețe, sfârșesc printre cei ce se prostituează.

15Dar pe cei suferinzi El îi scapă prin suferința lor și le deschide urechea prin asuprire.

16Tot așa te-ar fi scos și pe tine din necaz, la un loc larg, departe de strâmtorare și ar fi pus pe masa ta bucate alese.

17Dar tu te-ai umplut cu judecata celui rău; judecata și dreptatea te cuprind.

18Fii atent ca nimeni să nu te amăgească prin bogății și nu lăsa ca un dar bogat să te abată de pe cale!

19Te-ar putea feri de necaz bogăția sau toate eforturile pe care le faci?

20Nu tânji după noapte, ca să smulgi popoarele din locul lor.

21Ai grijă! Nu te întoarce spre nedreptate; căci se pare că ai ales-o mai degrabă pe aceasta decât suferința.

22Iată, Dumnezeu este înălțat în puterea Sa; care învățător este ca El?

23Cine I-a rânduit căile sau cine-I poate spune: «Ai greșit!»

24Nu uita să-I preamărești lucrarea pe care oamenii au lăudat-o în cântare.

25Toți oamenii au văzut-o; fiecare privește la ea de departe.

26Ce mare este Dumnezeu, dincolo de înțelegerea noastră! Numărul anilor Lui nu poate fi pătruns.

27El ia picăturile din apă și preface ceața în ploaie,

28pe care norii o lasă să cadă și care picură din plin peste oameni.

29Cine poate înțelege ruperea norilor, tunetele cortului său?

30El Își răspândește fulgerul în jurul Lui și acoperă adâncurile mării.

31În acest fel judecă El popoarele; El le dă hrană din belșug.

32Își umple mâinile cu un fulger și-i poruncește unde să lovească.

33Tunetul său Îi vestește sosirea, iar furtuna anunță mânia Sa aprinsă.

Copyright information for NTLR