a+ 12:3 O litră măsura aproximativ 0,3 l
b+ 12:5 Plata obișnuită (vezi nota de la 6:7 pentru valoarea denarului ) pentru mai mult de un an de zile, luând în calcul Sabatele și sărbătorile, când nu se lucra
c+ 12:7 Sau: Las-o în pace, ca să-l păstreze pentru; sau: Las-o în pace! Să-l păstreze pentru
d+ 12:13 Expresie ebraică ce înseamnă Izbăvește-ne, te rugăm!, expresie ce a devenit o exclamație de laudă folosită în închinare; (vezi Ps. 118:25 )
e+ 12:13 Vezi Ps. 118:26
f+ 12:15 Vezi Zah. 9:9
g+ 12:20 Numiți și „temători de Dumnezeu“, neevrei atrași de iudaism datorită monoteismului și a moralei sale, oameni care se alăturau comunităților evreiești din Diaspora; nu erau neapărat prozeliți
h+ 12:25 În ideea că nu o iubește mai mult decât pe Dumnezeu (vezi Mc. 14:26 și nota; Mt. 10:37 )
i+ 12:34 Cu referire la întreg VT, nu doar la primele cinci cărți ale lui Moise, deoarece aluziile sunt la texte ca Ps. 89:36; 110:4; Is. 9:7; Eze. 37:25; Dan. 7:14
j+ 12:38 Vezi Is. 53:1
k+ 12: 42 Adică : nu mărturiseau că Isus este Cristosul (vezi 9:22 )

John 12

Ungerea lui Isus la Betania

Cu șase zile înainte de Paște, Isus a venit în Betania, unde era Lazăr, cel pe care Isus îl înviase dintre cei morți.

Au dat acolo o cină pentru El. Marta slujea, iar Lazăr era unul dintre cei ce mâncau la masă cu El.

Maria a luat o litră a  de parfum de nard pur, foarte scump, a uns picioarele lui Isus și I-a șters picioarele cu părul ei. Casa s-a umplut de mirosul parfumului.

Dar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, cel care urma să-L trădeze, a zis:

– De ce nu s-a vândut acest parfum cu trei sute de denari b , iar banii să fie dați săracilor?

Spunea însă lucrul acesta nu pentru că-i păsa de cei săraci, ci pentru că era un hoț și, fiind cel care ținea punga, fura el ce se punea în ea.

Isus i-a zis: – Las-o în pace, pentru că ea l-a păstrat pentru c  ziua îngropării Mele!

Căci pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna.

O mare mulțime dintre iudei a aflat că El este acolo și a venit nu numai pentru Isus, ci și ca să-l vadă pe Lazăr, pe care El îl înviase dintre cei morți.

10 Însă conducătorii preoților au plănuit să-l omoare și pe Lazăr,

11 pentru că mulți dintre iudei îi părăseau din cauza lui și credeau în Isus.

Intrarea triumfală în Ierusalim

12 În ziua următoare, marea mulțime care venise la sărbătoare, auzind că Isus vine la Ierusalim,

13 a luat ramuri de palmieri și I-a ieșit în întâmpinare. Ei strigau: „ Osana ! d Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului, e Împăratul lui Israel!“

14 Isus a găsit un măgăruș și a încălecat pe el, așa cum este scris:

15 „Nu te teme, fiică a Sionului! Iată că Împăratul tău vine, călare pe mânzul unei măgărițe!“ f 

16 Ucenicii Lui n-au înțeles aceste lucruri la început, dar când Isus a fost proslăvit și-au adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El și că ei le-au împlinit cu privire la El.

17 Mulțimea care fusese cu El când îl chemase pe Lazăr din mormânt și-l înviase dintre cei morți depunea mărturie în continuare.

18 Mulțimile L-au întâmpinat, pentru că auziseră că făcuse acest semn.

19 Fariseii au zis deci între ei: „Vedeți că nu câștigați nimic! Iată că lumea se duce după El!“

Isus vorbește despre moartea Sa

20 Erau și niște greci g  printre cei care se duseseră la sărbătoare ca să se închine.

21 Aceștia s-au dus la Filip, care era din Betsaida Galileii, și l-au rugat zicând: „Domnule, dorim să-L vedem pe Isus!“

22 Filip s-a dus și i-a spus lui Andrei; apoi Andrei și Filip s-au dus și I-au spus lui Isus.

23 Isus le-a răspuns: „A venit ceasul ca Fiul Omului să fie proslăvit.

24 Adevărat, adevărat vă spun că, dacă bobul de grâu care cade în pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce mult rod.

25 Cel ce-și iubește viața, o va pierde, dar cel ce-și urăște h  viața în lumea aceasta, o va păstra pentru viața veșnică.

26 Dacă Îmi slujește cineva, să Mă urmeze; și unde sunt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă-Mi slujește cineva, Tatăl îl va onora.

27 Acum, sufletul Meu este tulburat. Și ce-ar trebui să spun? «Tată, salvează-Mă din ceasul acesta!»? Dar tocmai de aceea am venit până în ceasul acesta!

28 Tată, proslăvește-Ți Numele!“ Atunci a venit din cer un glas care a zis: „L-am proslăvit și-l voi proslăvi din nou!“

29 Mulțimea care stătea acolo și care a auzit glasul, a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: „I-a vorbit un înger!“

30 Isus a zis: – Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi!

31 Acum are loc judecata acestei lumi; acum va fi aruncat afară conducătorul acestei lumi.

32 Și când voi fi înălțat de pe pământ, îi voi atrage la Mine pe toți.

33 Spunea lucrul acesta pentru a arăta cu ce fel de moarte urma să moară.

34 Mulțimea I-a răspuns: – Noi am auzit din Lege i  că Cristosul rămâne în veac; cum de spui Tu că Fiul Omului trebuie să fie înălțat?! Cine este Acest Fiu al Omului?

35 Isus le-a zis: – Lumina mai este încă puțină vreme în mijlocul vostru. Umblați cât timp aveți Lumina, pentru ca nu cumva să vă cuprindă întunericul! Cel ce umblă în întuneric nu știe unde se duce.

36 Cât timp aveți Lumina, credeți în Lumină, ca să deveniți fii ai Luminii! După ce a spus aceste lucruri, Isus a plecat și S-a ascuns de ei.

Iudeii continuă în necredința lor

37 Dar, cu toate că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El,

38 ca să se împlinească cuvântul lui Isaia, profetul, care zice: „Doamne, cine a crezut mesajul nostru? Cui i-a fost descoperit brațul Domnului?“ j 

39 De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis:

40 „Le-a orbit ochii și le-a împietrit inima, ca nu cumva să vadă cu ochii, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă la Mine și să-i vindec!“

41 Isaia a spus aceste lucruri pentru că a văzut slava Lui și a vorbit despre El.

42 Totuși, chiar și dintre conducători, mulți au crezut în El, dar, din cauza fariseilor, nu mărturiseau aceasta k , ca să nu fie dați afară din sinagogă.

43 Căci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu.

44 Isus a strigat: „Cel ce crede în Mine, nu crede doar în Mine, ci în Cel Ce M-a trimis pe Mine,

45 iar cel ce Mă vede pe Mine Îl vede pe Cel Ce M-a trimis pe Mine!

46 Eu am venit ca lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric.

47 Iar dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le păzește, nu Eu îl judec. Căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea.

48 Pe cel ce Mă respinge și nu primește cuvintele Mele are cine să-l judece: Cuvântul pe care l-am spus Eu, acela îl va judeca în ziua de pe urmă.

49 Căci Eu n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Cel Ce M-a trimis, Tatăl Însuși, Mi-a dat poruncă ce să vorbesc și ce să spun.

50 Și știu că porunca Lui este viață veșnică. Prin urmare, lucrurile pe care Eu le spun, le spun așa cum Mi le-a spus Tatăl.“

Copyright information for NTLR