a+ 22:17 Sau: nelegiuirea de la Peor, Peor putând face referire fie la zeitatea Baal-Peor (vezi Num. 25:3 și nota), fie la locul unde s-a petrecut nelegiuirea, muntele Peor ( Num. 23:28 )
b+ 22:20 Vezi nota de la 2: 10.
c+ 22:22 Lit.: El-Elohim YHWH, El-Elohim YHWH, adică Dumnezeul dumnezeilor, Domnul , Dumnezeul dumnezeilor, Domnul ; sau: Dumnezeul dumnezeilor este Domnul! Dumnezeul dumnezeilor este Domnul! El știe
d+ 22:23 Vezi nota de la 8:31; și în v. 27
e+ 22:27 Aluzie la închinarea înaintea DOMNULUI la Cortul Întâlnirii
f+ 22:34 Câteva mss TM; Siriacă; cele mai multe mss TM omit numele altarului. Ed înseamnă mărturie
g+ 22:34 Sau: au numit altarul: „ O mărturie între noi că Domnul este Dumnezeu. “

Joshua 22

Lăsarea la vatră a semințiilor transiordaniene

Atunci Iosua i-a chemat pe rubeniți, pe gadiți și pe jumătate din seminția lui Manase

și le-a spus: „Voi ați păzit tot ceea ce v-a poruncit Moise, robul DOMNULUI , și ați ascultat de mine în tot ceea ce v-am poruncit.

Nu i-ați părăsit pe cei din poporul vostru în toată această perioadă îndelungată, până în ziua de azi, ci ați păzit cu grijă porunca DOMNULui , Dumnezeul vostru.

Și acum, fiindcă DOMNUL , Dumnezeul vostru, le-a dat odihnă fraților voștri, așa cum le-a promis, întoarceți-vă și porniți spre corturile voastre, în teritoriul pe care-l stăpâniți și pe care vi l-a dat Moise, robul DOMNULUI , dincolo de Iordan.

Aveți însă foarte mare grijă să împliniți poruncile și Legea pe care v-a dat-o Moise, robul DOMNULUI : să-L iubiți pe DOMNUL , Dumnezeul vostru, să umblați în toate căile Lui, să ascultați de poruncile Lui, să vă alipiți de El și să-L slujiți din toată inima voastră și din tot sufletul vostru.“

Apoi Iosua i-a binecuvântat și i-a trimis înapoi, iar ei au pornit către corturile lor.

Unei jumătăți din seminția lui Manase, Moise îi dăduse moștenirea în Bașan, iar celeilalte jumătăți Iosua îi dăduse moștenirea lângă frații lor, în partea de apus a Iordanului. Când Iosua i-a trimis la corturile lor, el i-a binecuvântat

și le-a spus: „Întoarceți-vă la corturile voastre cu mulțimea bogățiilor voastre – cu nenumăratele cirezi de vite, cu argintul, cu aurul, cu bronzul, cu fierul și cu îmbrăcămintea voastră numeroasă – și împărțiți apoi și cu ceilalți frați ai voștri prada luată de la dușmani!“

Altarul mărturiei de la Ghelilot

Atunci rubeniții, gadiții și jumătate din seminția lui Manase s-au despărțit de israeliți la Șilo, în Canaan, și au pornit către Ghilad, spre teritoriul pe care l-au primit ca moștenire potrivit celor spuse de DOMNUL prin Moise.

10 Când au ajuns la Ghelilot, lângă Iordan, pe malul canaanit, rubeniții, gadiții și jumătate din seminția lui Manase au zidit un altar pe malul Iordanului, un altar de o mărime impresionantă.

11 Israeliții au auzit că rubeniții, gadiții și jumătate din seminția lui Manase au zidit un altar la marginea Canaanului, la Ghelilot, lângă Iordan, pe teritoriul israelit.

12 Când au auzit israeliții lucrul acesta, întreaga adunare s-a adunat la Șilo ca să pornească la luptă împotriva lor.

13 Atunci israeliții l-au trimis la rubeniți, la gadiți și la jumătatea seminției lui Manase, în Ghilad, pe Fineas, fiul preotului Elazar,

14 împreună cu zece conducători, câte un conducător de clan din fiecare seminție a lui Israel, toți fiind conducători în familiile lor, între miile lui Israel.

15 Ei au venit la rubeniți, la gadiți și la jumătatea seminției lui Manase, în Ghilad și le-au spus astfel:

16 „Așa vorbește adunarea DOMNULUI : «Ce înseamnă această nelegiuire pe care ați săvârșit-o față de Dumnezeul lui Israel și de ce v-ați abătut în această zi de la DOMNUL , zidindu-vă un altar pentru a vă răzvrăti astăzi împotriva DOMNULUI?

17 A fost oare prea neînsemnată nelegiuirea lui Peor a , de care nu am reușit să ne curățim nici până astăzi, chiar dacă adunarea DOMNULUI a fost lovită cu urgie?

18 Iar voi vă abateți astăzi de la DOMNUL!? Dacă voi vă răzvrătiți astăzi împotriva DOMNULUI , mâine El se va mânia pe întreaga adunare a lui Israel.

19 Dacă țara pe care ați primit-o ca moștenire este necurată, atunci traversați în țara care este posesiunea DOMNULUI , acolo unde este așezat Tabernaculul DOMNULUI și luați-vă moștenirea printre noi, dar nu vă răzvrătiți împotriva DOMNULUI sau împotriva noastră, zidindu-vă un altar, altul decât altarul DOMNULUI , Dumnezeul nostru.

20 Când Acan, fiul lui Zerah a săvârșit o nelegiuire cu privire la ceea ce trebuia nimicit b , oare mânia nu s-a revărsat asupra întregii adunări a lui Israel? Iar el nu a fost singurul care a murit în urma nelegiuirii lui.»“

21 Rubeniții, gadiții și jumătate din seminția lui Manase au răspuns astfel conducătorilor peste miile lui Israel.

22 „Dumnezeu, da Dumnezeu, DOMNUL! Dumnezeu, chiar Dumnezeu, Domnul , c  El știe și Israel însuși să știe lucrul acesta: dacă este răzvrătire sau nelegiuire în noi față de DOMNUL , să nu ne cruți astăzi!

23 Dacă ne-am zidit un altar ca să ne abatem de la DOMNUL și ca să aducem pe el arderi de tot și daruri de mâncare sau ca să aducem jertfe de pace d , atunci DOMNUL să ne ceară socoteală!

24 Dimpotrivă, am făcut lucrul acesta fiindcă ne-am temut că într-o zi urmașii voștri s-ar putea să le zică urmașilor noștri: «Ce legătură este între voi și DOMNUL , Dumnezeul lui Israel?

25 DOMNUL a pus Iordanul ca hotar între noi și voi, urmași ai lui Ruben și ai lui Gad. Voi nu aveți nici o legătură cu moștenirea DOMNULUI!» Așa că urmașii voștri i-ar putea face pe urmașii noștri să nu se mai teamă de DOMNUL.

26 De aceea ne-am hotărât să ne zidim un altar, nu pentru arderi de tot sau jertfe,

27 ci ca să fie o mărturie între noi și voi, pe de o parte, și între urmașii noștri și urmașii voștri, pe de altă parte, căci dorim să slujim e  înaintea feței DOMNULUI prin arderile de tot, prin darurile de mâncare și prin jertfele de pace. Așadar, urmașii voștri nu le vor putea spune urmașilor noștri: «Voi nu aveți parte de DOMNUL!»

28 Dacă vreodată ne vor vorbi astfel nouă sau urmașilor noștri, ne-am gândit să le răspundem astfel: «Priviți acest altar al DOMNULUI pe care l-au zidit strămoșii noștri, nu pentru a aduce arderi de tot și jertfe, ci pentru a fi o mărturie între noi și voi.»

29 Departe de noi gândul să ne răzvrătim împotriva DOMNULUI și să ne abatem astăzi de la Domnul , zidindu-ne un altar pentru arderi de tot, daruri de mâncare sau jertfe, altul decât altarul DOMNULUI , Dumnezeul nostru, care este înaintea Cortului Său!“

30 Când preotul Fineas, conducătorii adunării și căpeteniile miilor lui Israel, au auzit cuvintele pe care le-au rostit urmașii lui Ruben, urmașii lui Gad și urmașii lui Manase, au fost mulțumiți.

31 Preotul Fineas, fiul lui Elazar, le-a răspuns astfel urmașilor lui Ruben, urmașilor lui Gad și urmașilor lui Manase: „Știm astăzi că DOMNUL este în mijlocul nostru, fiindcă nu ați săvârșit nelegiuirea aceasta împotriva DOMNULUI și i-ați salvat astfel pe israeliți din mâna DOMNULUI!“

32 Apoi preotul Fineas, fiul lui Elazar, și conducătorii i-au părăsit pe rubeniți și pe gadiți în Ghilad și s-au întors la israeliți, în țara Canaanului, istorisindu-le cele întâmplate.

33 Israeliții au fost mulțumiți de ceea ce au auzit, așa că au binecuvântat pe Dumnezeu și n-au mai pornit la război ca să pustiască teritoriul locuit de rubeniți și de gadiți.

34 Rubeniții și gadiții au numit altarul Ed f , zicând: „Altarul este o mărturie între noi că DOMNUL este Dumnezeu g .“

Copyright information for NTLR