a+ 20:1 Sau: de la un capăt la celălalt, Dan marcând extremitatea nordică a Israelului iar Beer-Șeba pe cea sudică.
b+ 20:10 Un singur mss al TM; celelalte mss ale TM: Gheva, o variantă a numelui Ghiva
c+ 20:26 Adesea tradus prin jertfe de comuniune sau jertfe de mulțumire, deoarece poartă și aceste sensuri
d+ 20:33 Unele mss ale LXX, VUL; sensul termenului ebraic este nesigur
e+ 20:33 TM: Gheva, variantă a numelui Ghiva
f+ 20:42 Lit.: i-au ucis în mijloc, în ideea că beniamiții au fost prinși în mijloc, între israeliții care ieșeau din cetate și ceilalți care fuseseră urmăriți de beniamiți
g+ 20:43 Sensul termenului ebraic este nesigur

Judges 20

Lupta dintre israeliți și beniamiți

Toți israeliții au ieșit de la Dan până la Beer-Șeba a  și până la ținutul Ghiladului. Adunarea s-a strâns astfel ca un singur om înaintea Domnului , la Mițpa.

Conducătorii întregului popor, ai tuturor semințiilor lui Israel, s-au înfățișat în adunarea poporului lui Dumnezeu: erau patru sute de mii de pedestrași.

Beniamiții au auzit că israeliții s-au strâns la Mițpa. Israeliții au zis: – Spuneți, cum s-a întâmplat această nelegiuire?

Atunci, levitul, bărbatul femeii care fusese ucisă, a luat cuvântul și le-a zis: – Eu și țiitoarea mea intrasem în Ghiva, care aparține de Beniamin, ca să înnoptăm acolo.

Dar locuitorii Ghivei s-au ridicat împotriva mea, au înconjurat pe timp de noapte casa în care eram și au vrut să mă omoare. Mi-au necinstit țiitoarea până când a murit.

Atunci mi-am apucat țiitoarea, am tăiat-o în bucăți și bucățile le-am trimis prin toată țara moștenită de Israel, pentru că ceea ce ei au săvârșit este o nelegiuire și o urâciune în Israel.

Iată că toți cei ce ați venit aici sunteți israeliți: sfătuiți-vă deci și dați un verdict acum!

Poporul a luat o decizie și a zis: – Nici unul din noi nu va pleca! Nimeni nu se va întoarce acasă!

Iată acum ce-i vom face Ghivei: o vom lua cu asalt după cum vom ieși la sorți!

10 Din toate semințiile lui Israel vom lua zece bărbați dintr-o sută, o sută dintr-o mie și o mie din zece mii; aceștia vor aduce provizii pentru popor. Apoi, când ei se vor întoarce, vom pedepsi Ghiva b  lui Beniamin potrivit cu toată nelegiuirea pe care a săvârșit-o în Israel!

11 Israeliții s-au unit și s-au mobilizat împotriva cetății.

12 Conducătorii semințiilor lui Israel au trimis niște bărbați prin toate familiile lui Beniamin ca să le spună: „Ce înseamnă nelegiuirea aceasta care a avut loc printre voi?

13 Aduceți-i acum pe oamenii aceia nelegiuiți, care sunt printre voi în Ghiva, ca să-i omorâm! Vom nimici astfel răul din mijlocul lui Israel!“ Dar beniamiții n-au vrut să asculte de glasul israeliților, frații lor.

14 Beniamiții s-au strâns din cetățile lor la Ghiva și s-au pregătit de luptă împotriva israeliților.

15 În ziua aceea s-au mobilizat douăzeci și șase de mii de războinici beniamiți, în afară de locuitorii Ghivei, care s-au strâns în număr de șapte sute de oameni aleși.

16 În toată mulțimea aceasta erau șapte sute de bărbați destoinici, care erau stângaci. Toți aceștia, trăgând cu praștia, puteau ținti chiar și un fir de păr și nu greșeau.

17 De partea opusă lui Beniamin, se adunaseră bărbații lui Israel: erau patru sute de mii de războinici înarmați.

18 Ei au plecat în grabă la Betel. Acolo israeliții L-au întrebat pe Dumnezeu și au zis: – Care dintre noi să pornească primul la război împotriva beniamiților? Domnul le-a răspuns: – Iuda să înceapă!

19 Dimineața, israeliții au pornit și și-au așezat tabăra lângă Ghiva.

20 Apoi au ieșit să se lupte cu beniamiții și s-au așezat în linie de bătaie, înaintea Ghivei.

21 Beniamiții au ieșit din Ghiva și au doborât în acea zi douăzeci și două de mii de israeliți.

22 Israeliții s-au îmbărbătat și s-au așezat din nou în linie de bătaie în locul în care se așezaseră în prima zi.

23 Între timp israeliții se duseseră să plângă înaintea Domnului până seara. L-au întrebat atunci pe Domnul , spunându-I: – Să pornim din nou la luptă împotriva beniamiților, frații noștri? Domnul le-a răspuns: – Înaintați împotriva lor!

24 De aceea israeliții au înaintat a doua zi împotriva beniamiților.

25 Dar și a doua zi beniamiții le-au ieșit împotrivă din Ghiva și au doborât optsprezece mii de războinici înarmați.

26 Atunci, toți israeliții, deci tot poporul, s-au dus la Betel și au început să plângă. În ziua aceea au rămas acolo, în prezența Domnului , până seara și au adus înaintea Domnului arderi de tot și jertfe de pace c .

27 Israeliții L-au întrebat pe Domnul – în vremea aceea, Chivotul Legământului cu Dumnezeu era acolo,

28 iar Fineas, fiul lui Elazar, fiul lui Aaron, slujea înaintea lui – și I-au zis: – Să pornim din nou la luptă împotriva fraților noștri sau să ne oprim? Domnul le-a răspuns: – Duceți-vă, căci mâine îi voi da în mâinile voastre!

29 Atunci, israeliții au pus la pândă niște oameni în spatele cetății Ghiva.

30 A treia zi israeliții au ieșit la luptă împotriva beniamiților și s-au așezat înaintea Ghivei ca și în celelalte dăți.

31 Beniamiții au urmărit poporul, fiind astfel îndepărtați de lângă cetate. Au început să lovească în popor și să ucidă ca în celelalte dăți, pe drumurile cele mari – unul care duce la Betel și altul la Ghiva – și în câmpie. Au ucis aproape treizeci de israeliți.

32 Beniamiții ziceau: „Iată-i învinși dinaintea noastră ca și mai înainte!“ Dar israeliții ziceau: „Să fugim și să-i îndepărtăm de cetate spre drumurile cele mari!“

33 Israeliții au fugit fiecare de pe pozițiile lor și s-au regrupat la Baal-Tamar, iar israeliții care stăteau la pândă s-au năpustit din locul în care erau, la apus d  de Ghiva e .

34 Zece mii de oameni aleși din tot Israelul au înaintat împotriva Ghivei. Bătălia a fost aprigă și beniamiții nici nu-și închipuiau că va veni asupra lor un asemenea dezastru.

35 Domnul i-a nimicit pe beniamiți dinaintea lui Israel și astfel israeliții au ucis în acea zi douăzeci și cinci de mii o sută de beniamiți.

36 Beniamiții au înțeles că au fost înfrânți. Atunci când israeliții s-au lăsat urmăriți de beniamiți, ei s-au bazat pe oamenii care fuseseră puși la pândă în apropierea Ghivei.

37 Cei ce stăteau la pândă au înaintat repede împotriva Ghivei, s-au năpustit asupra ei și au trecut cetatea prin ascuțișul sabiei.

38 Semnalul pe care israeliții îl hotărâseră cu cei ce stăteau la pândă era acela că ei trebuiau să înalțe în cetate un nor mare de fum.

39 Doar atunci bărbații lui Israel ar fi trebuit să se întoarcă în luptă. Beniamiții începuseră să lovească și pentru că numărul celor uciși era aproape de treizeci de oameni, ei își ziceau: „Cu siguranță că sunt nimiciți dinaintea noastră ca în prima luptă!“

40 Când coloana de fum a început să se înalțe din cetate, beniamiții au privit înapoi și au observat-o cum se ridica din întreaga cetate înspre ceruri.

41 Atunci israeliții s-au întors în luptă. Când au văzut dezastrul care-i aștepta, beniamiții s-au îngrozit.

42 Au fugit dinaintea israeliților spre drumul care duce în pustie, dar nu au putut scăpa de luptă; israeliții care ieșeau din cetate i-au ucis chiar acolo f .

43 I-au înconjurat pe beniamiți, i-au urmărit fără încetare g  și i-au nimicit până în fața Ghivei, spre răsărit.

44 Optsprezece mii de beniamiți au fost uciși, toți aceștia fiind luptători viteji.

45 Unii au fugit și au scăpat în pustie, la stânca Rimon. Israeliții au ucis la drumurile cele mari cinci mii dintre ei. Pe alții i-au urmărit până la Ghidom, ucigând dintre aceștia două mii de oameni.

46 Astfel, numărul beniamiților care au pierit în ziua aceea a fost de douăzeci și cinci de mii de războinici.

47 Dintre cei care au fugit și au scăpat în pustie, la stânca Rimon au mai rămas șase sute de oameni. Ei au locuit la stânca Rimon timp de patru luni.

48 Israeliții s-au întors spre beniamiți și au trecut prin ascuțișul sabiei toate cetățile cu tot ce au găsit în ele: oameni și animale. Ei au dat foc tuturor acestor cetăți pe care le-au găsit în cale.

Copyright information for NTLR