a+ 3:3 Sau: intrarea în Hamat
b+ 3:7 Vezi nota de la 2:11
c+ 3:7 TM (ebr. așerim); Siriacă, VUL: aștoretelor (ebr. aștarot); vezi nota de la 2:13
d+ 3:8 NV Mesopotamiei
e+ 3:10 Cu sensul de a conduce, a cârmui
f+ 3:11 Cifră rotundă desemnând o generație; peste tot în Judecători
g+ 3:13 Ierihonul
h+ 3:16 Aproximativ 0,5 m
i+ 3:19 Sau: carierele de piatră; și în v. 26
j+ 3:20 Sensul propoziției în ebraică este nesigur
k+ 3:22 Sensul în ebraică al acestei propoziții este nesigur
l+ 3:23 Sensul termenului ebraic este nesigur
m+ 3:24 Eufemism ebraic cu sensul de își face nevoile
n+ 3:31 Sau: Șamgar, un mare războinic. Dat fiind că în mitologia canaanită, Anat era o zeiță războinică, epitetul de fiu al lui Anat poate însemna un mare războinic. Este posibil și ca Șamgar să fi provenit din Bet-Anat (vezi 1:33 )

Judges 3

Neamurile rămase în Canaan

1Iată care sunt neamurile pe care le-a lăsat Domnul pentru ca, prin ele, să-i pună la încercare pe israeliți, pe aceia care nu luaseră parte la războaiele din Canaan.

2El a lăsat acele neamuri, doar pentru că dorea să-i învețe arta războiului pe cei din generațiile următoare ale israeliților, care n-o cunoscuseră dinainte.

3Așadar neamurile acestea erau: filistenii cu cei cinci domnitori ai lor, toți canaaniții, sidonienii, hiviții care locuiau în regiunea muntoasă a Libanului, de la muntele Baal-Hermon până la Lebo-Hamat a  .

4Ele au fost folosite pentru a-i pune la încercare pe israeliți, căci Domnul voia să vadă dacă vor păzi poruncile pe care le-a încredințat strămoșilor lor prin Moise.

5Și astfel israeliții au locuit printre canaaniți, hitiți, amoriți, periziți, hiviți și iebusiți.

6Au luat pe fetele lor de soții, au dat pe fetele lor fiilor acestora și au slujit zeilor lor.

Otniel

7Israeliții au făcut ce este rău în ochii Domnului. L-au uitat pe Domnul , Dumnezeul lor, și au slujit baalilor b  și așerelor c  de tot felul.

8Domnul s-a aprins de mânie împotriva poporului Israel și El i-a vândut în mâna lui Cușan-Rișatayim, regele din Aram-Naharayim d  . Israeliții i-au slujit lui Cușan-Rișatayim timp de opt ani.

9Atunci israeliții au strigat către Domnul și Domnul le-a ridicat un salvator, care i-a eliberat: pe Otniel, fiul lui Chenaz, fratele mai mic al lui Caleb.

10Duhul Domnului a fost peste el și el a judecat e  Israelul. A pornit la război și Domnul l-a dat în mâna lui pe Cușan-Rișatayim, regele Aramului. Mâna lui a fost puternică împotriva lui Cușan-Rișatayim.

11Astfel, în țară a fost pace timp de patruzeci de ani f  . Apoi Otniel, fiul lui Chenaz, a murit.

Ehud

12Israeliții au făcut din nou ce este rău în ochii Domnului și de aceea Domnul a întărit stăpânirea lui Eglon, regele Moabului, asupra lor.

13El i-a chemat pe amoniți și pe amalekiți să i se alăture și împreună au pornit la război. L-a învins pe Israel și a ocupat Cetatea Palmierilor g  .

14Astfel, israeliții i-au slujit lui Eglon, regele Moabului, timp de optsprezece ani.

15Israeliții au strigat din nou către Domnul și Domnul le-a ridicat un alt salvator: pe Ehud, fiul beniamitului Ghera, care era stângaci. Israeliții au trimis tributul prin el, lui Eglon, regele Moabului.

16Ehud și-a făcut o sabie cu două tăișuri, având o lungime de un cot h  și a fixat-o sub haină pe coapsa dreaptă.

17Apoi a sosit cu tributul la Eglon, regele Moabului, care era un bărbat foarte gras.

18După ce a înmânat tributul, i-a trimis înapoi pe oamenii care-l aduseseră.

19După aceea, el însuși a făcut cale întoarsă de la idolii de piatră i  care erau aproape de Ghilgal și i-a zis lui Eglon: – Majestate, am un mesaj numai pentru tine! – Tăcere, a zis regele. Și toți cei ce stăteau în jurul lui au plecat.

20Ehud s-a apropiat de el; acesta stătea singur în odaia de vară de pe acoperiș j  . Ehud i-a zis: „Am un mesaj din partea lui Dumnezeu pentru tine!“ Regele s-a ridicat de pe scaun.

21Ehud și-a întins mâna stângă, a luat sabia de pe coapsa dreaptă și i-a înfipt-o în burtă.

22Lama a intrat cu mâner cu tot, iar grăsimea s-a strâns în jurul lamei, astfel încât nu i-a mai scos sabia din burtă, iar măruntaiele i-au ieșit afară k  .

23Ehud a ieșit prin verandă l  , a închis după el ușile odăii de pe acoperiș și le-a încuiat.

24După ce a plecat Ehud, au venit slujitorii regelui, s-au uitat și au observat că ușile odăii de pe acoperiș erau închise. Ei și-au zis: „Cu siguranță că el își acoperă picioarele m  în odaia de vară!“

25Și s-au tot învârtit prin preajmă până ce și-au pierdut răbdarea. Când au văzut că nu deschide ușile odăii, au luat cheia, au deschis și l-au găsit pe stăpânul lor zăcând mort pe pământ.

26În timp ce ei așteptau, Ehud a fugit, a trecut de idolii de piatră și a scăpat în Seira.

27De îndată ce a ajuns acolo, a sunat din corn prin toată regiunea muntoasă a lui Efraim. Israeliții au coborât și ei împreună cu el de pe munte, acesta stând în fruntea lor.

28El le-a zis: „Urmați-mă, căci Domnul i-a dat în mâinile voastre pe moabiți, dușmanii voștri!“ Ei l-au urmat, au ocupat vadurile Iordanului, care duc spre Moab și n-au lăsat pe nimeni să treacă.

29Au ucis atunci în jur de zece mii de moabiți, toți bărbați robuști și puternici. Nici un om nu a scăpat.

30În ziua aceea Moabul a fost umilit de către Israel și astfel în țară a fost pace timp de optzeci de ani.

Șamgar

31După el a urmat Șamgar, fiul lui Anat n  . El a ucis șase sute de filisteni cu o țepușă de mânat vite și l-a eliberat astfel pe Israel.

Copyright information for NTLR