a+ 3:16 TM; LXX: m-a hrănit cu cenușă, Ieremia făcând referire fie la tratamentul care i-a fost aplicat în timpul asediului ( Ier. 20:1-2; 37:16, 20; 38:6 ), fie la tratamentul aplicat prizonierilor în urma distrugerii Ierusalimului
b+ 3:22 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri ( îndurare, bunătate, bunăvoință, milă, credincioșie, dragoste statornică ). Se referă atât la relațiile dintre oameni, cât și, într-un mod cu totul special, la relația dintre YHWH și Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părților implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, așa cum o dovedește varietatea de sensuri, cuprinde toate implicațiile loialității lui YHWH față de promisiunile legământului; peste tot în carte
c+ 3:22 Siriacă, Tg: TM: Din pricina îndurărilor Domnului , nu suntem nimiciți, / căci mila Lui nu este la capăt.
d+ 3:38 Sau: Va ieși oare din gura Celui Preaînalt / răul, la fel ca binele? (vezi și LXX)

Lamentations 3

Plângerea lui Iuda. Mângâiere găsită în bunătățile DOMNULUI

Eu sunt bărbatul care a văzut suferința sub nuiaua furiei Lui.

El m-a condus și m-a făcut să merg prin întuneric, nu prin lumină!

Da, El Își întoarce mâna împotriva mea toată ziua!

El mi-a îmbătrânit trupul și pielea și mi-a zdrobit oasele.

M-a asediat și m-a înconjurat cu otravă și cu nenorocire.

M-a făcut să locuiesc în întunecimi asemenea celor morți demult.

M-a înconjurat cu un zid, ca să nu pot scăpa, și m-a pus în lanțuri grele.

Chiar și atunci când strig și plâng după ajutor, El îmi respinge rugăciunea.

Drumurile mi le-a blocat cu pietre cioplite și mi-a întortocheat cărările.

10 A fost pentru mine ca un urs care stă la pândă și ca un leu aflat într-un loc ascuns.

11 M-a abătut de la căile mele, m-a sfâșiat și m-a lăsat pustiit.

12 Și-a încordat arcul și m-a făcut ținta săgeții Lui.

13 Mi-a străpuns inima cu săgeți din tolba Lui.

14 Am ajuns de râsul tuturor celor din poporul meu. Sunt batjocorit toată ziua în cântecele lor.

15 M-a îndestulat cu ierburi amare și m-a săturat cu pelin.

16 Mi-a zdrobit dinții cu pietriș și m-a culcat în cenușă a .

17 Mi-a luat pacea și am uitat ce înseamnă fericirea.

18 Am zis: „S-a dus puterea mea de viață și ceea ce nădăjduiam de la Domnul! “

19 Îmi amintesc de durerea și de rătăcirea mea, de amărăciune și de pelin.

20 Sufletul meu își aduce aminte mereu de ele și se întristează în mine.

21 Dar iată ce-mi vine în minte și ce mă face să mai nădăjduiesc:

22 „Îndurările b Domnului nu s-au sfârșit, mila Lui nu este la capăt. c 

23 Ele se înnoiesc în fiecare dimineață; mare este credincioșia Ta!“

24 Am zis sufletului meu: „ Domnul este moștenirea mea și de aceea voi nădăjdui în El!“

25 Domnul este bun cu cel ce nădăjduiește în El, cu sufletul care-L caută.

26 Bine este să aștepți în tăcere izbăvirea Domnului.

27 Este bine ca omul să poarte un jug în tinerețea lui.

28 Să stea singur și să tacă, fiindcă Domnul l-a așezat pe gâtul lui;

29 să-și umple gura cu țărână – s-ar putea să mai existe nădejde;

30 să-și dea obrazul celui ce-l lovește și să se sature de insulte!

31 Fiindcă Stăpânul nu respinge pentru totdeauna.

32 Ci, când mâhnește pe cineva, se îndură iarăși de el, după bunătatea Lui cea mare.

33 Căci El nu necăjește, nici nu întristează cu plăcere pe fiii oamenilor.

34 Când sunt călcați în picioare toți prizonierii unei țări,

35 când dreptatea umană este îndepărtată înaintea Celui Preaînalt,

36 când un om este nedreptățit în cauza lui, nu vede, oare, Stăpânul?

37 Cine poate spune ceva și să se înfăptuiască, dacă Stăpânul nu a poruncit?

38 Oare nu din gura Celui Preaînalt vine și nenorocirea, și bunăstarea? d 

39 Atunci de ce murmură omul, când este pedepsit pentru păcatele lui?

40 Să luăm aminte la căile noastre, să le cercetăm și să ne întoarcem la Domnul.

41 Să ne înălțăm inimile și mâinile spre Dumnezeul din ceruri și săspunem:

42 „Am păcătuit și ne-am răzvrătit, iar Tu nu ai iertat!“

43 Te-ai învăluit cu mânie și ne-ai urmărit; ai ucis fără milă.

44 Te-ai învăluit cu un nor, ca nici o rugăciune să nu ajungă la Tine.

45 Ne-ai prefăcut în gunoi și în murdărie în mijlocul popoarelor.

46 Toți vrăjmașii noștri și-au deschis larg gura împotriva noastră.

47 Am avut parte de groază și de groapă, de prăpăd și de distrugere.

48 Șuvoaie de lacrimi se scurg din ochii mei căci fiica poporului meu a fost distrusă.

49 Ochii mi se vor topi de lacrimi neîncetat și fără oprire,

50 până când Domnul din ceruri va privi și va lua aminte.

51 Mi s-a întristat sufletul când le-am văzut pe toate fiicele cetății mele.

52 Cei ce-mi erau vrăjmași fără motiv m-au vânat ca pe o pasăre.

53 Au încercat să-mi pună capăt vieții într-o groapă și au aruncat cu pietre în mine.

54 Apele s-au revărsat peste capul meu și mi-am zis: „Sunt pierdut!“

55 Dar am chemat Numele Tău, Doamne , din adâncimile gropii.

56 Tu mi-ai auzit glasul: „Nu-Ți astupa urechea la strigătele mele după ajutor!“

57 În ziua când Te-am chemat, Te-ai apropiat și mi-ai răspuns: „Nu te teme!“

58 Stăpâne, Tu ai apărat cauza sufletului meu, mi-ai răscumpărat viața!

59 Doamne , Tu ai văzut răul care mi s-a făcut! Judecă-mi cauza!

60 Ai văzut toată dorința lor de răzbunare și planurile lor împotriva mea.

61 Doamne , Tu le-ai auzit batjocurile și toate uneltirile îndreptate împotriva mea,

62 ai auzit șoaptele potrivnicilor mei și murmurul lor îndreptat înspre mine toată ziua.

63 Privește! Șezând sau în picioare, ei mă batjocoresc în cântecele lor!

64 Răsplătește-le, Doamne , după faptele mâinilor lor!

65 Pune un văl peste inimile lor și fie blestemul Tău peste ei!

66 Urmărește-i în mânia Ta și nimicește-i de sub ceruri, Doamne!

Copyright information for NTLR