a+ 9:2 Un mss foarte important nu conține aceste cuvinte
b+ 9:3 Vezi nota de la 3:11
c+ 9:7 Vezi nota de la 3:1
d+ 9:14 Unele mss nu conțin acest cuvânt
e+ 9:22 Probabil membri laici ai Sinedriului (vezi nota de la 22:66 ), capi ai celor mai importante familii evreiești; peste tot în carte
f+ 9:24 Termenul grecesc se poate referi atât la viață, cât și la suflet
g+ 9:27 Posibil ca această predicție să se refere la episodul „schimbării la față“ (vezi vs. 29, 32 și 2 Pt. 1:16 ) sau la episodul „coborârii Duhului Sfânt“, din F.A. 2
h+ 9:35 Sau: Fiul Meu, Alesul Meu (vezi Is. 42:1 ); unele mss, nu foartea importante, conțin: Fiul Meu preaiubit, iar altele, Fiul Meu preaiubit, în Care-Mi găsesc plăcerea
i+ 9:52 Populație de rasă amestecată, rezultată în urma căsătoriilor dintre israeliții rămași după deportarea asiriană ( 722 î.Cr. ) și populațiile aduse din alte părți de către asirieni ( 2 Regi 17:24 ); în timpul lui Isus, între iudei și samariteni exista o foarte mare ostilitate (vezi In. 4:9 )
j+ 9:54 Cele mai importante mss nu conțin aceste cuvinte; vezi 2 Regi 1:10, 12, 14
k+ 9:55-56 Cele mai importante și mai timpurii mss nu conțin aceste cuvinte
l+ 9:57 Cele mai importante mss nu conțin acest cuvânt
m+ 9:59 Cele mai importante mss nu conțin acest cuvânt
n+ 9:59 Posibil că tatăl nu era mort, omul dorind să amâne urmarea lui Isus până după moartea tatălui său, ceea ce putea implica o perioadă mai lungă de timp
o+ 9:60 Fraza poate avea următoarele sensuri: (1) poate fi un idiom, cu sensul: Sunt lucruri mai importante de făcut; (2) limbajul poate fi unul figurat: Lasă morții (spiritual vorbind) să-și îngroape morții (fizic vorbind); (3) limbajul poate fi unul literal; Isus pur și simplu subliniază urgența și importanța proclamării Împărăției lui Dumnezeu

Luke 9

Trimiterea celor doisprezece

Isus i-a chemat pe cei doisprezece, le-a dat putere și autoritate asupra tuturor demonilor și să vindece bolile,

apoi i-a trimis să proclame Împărăția lui Dumnezeu și să-i vindece (pe cei neputincioși) a .

El le-a zis: „Să nu luați nimic cu voi pe drum – să nu luați nici toiag, nici traistă, nici pâine, nici bani și să nu aveți două tunici b !

În orice casă intrați, rămâneți acolo și din locul acela să plecați!

Și oriunde nu vă vor primi, scuturați-vă praful de pe picioare când ieșiți din cetatea aceea, drept mărturie împotriva lor!“

Ei au plecat și au călătorit prin sate, vestind Evanghelia și înfăptuind vindecări pretutindeni.

Tetrarhul Irod c  a auzit despre toate câte se întâmplaseră și era nedumerit, pentru că unii ziceau că Ioan fusese înviat din morți.

Alții ziceau că s-a arătat Ilie, iar alții că a înviat vreun profet dintre cei din vechime.

Dar Irod a zis: „Pe Ioan l-am decapitat. Deci Cine este Acesta despre Care aud asemenea lucruri?“ Și căuta să-L vadă.

Isus hrănește peste cinci mii de oameni

10 Când s-au întors, apostolii I-au povestit lui Isus tot ce au făcut. El i-a luat deoparte și s-au retras, doar ei singuri, spre o cetate numită Betsaida.

11 Dar mulțimile au aflat lucrul acesta și L-au urmat. El le-a primit bine, le-a vorbit despre Împărăția lui Dumnezeu și i-a vindecat pe cei care aveau nevoie de vindecare.

12 Fiindcă ziua se apropia de sfârșit, cei doisprezece au venit la El și I-au zis: – Dă drumul mulțimii să meargă prin satele dimprejur și prin cătune ca să găsească găzduire și provizii, pentru că aici ne aflăm într-un loc pustiu!

13 Însă El le-a zis: – Dați-le voi să mănânce! Ei I-au răspuns: – N-avem cu noi mai mult de cinci pâini și doi pești; numai dacă nu ne ducem noi să cumpărăm merinde pentru tot poporul aceasta!

14 Căci erau aproape cinci mii de bărbați. Isus le-a zis ucenicilor Săi: – Puneți-i să se așeze în grupuri (cam) d  de câte cincizeci!

15 Ei au făcut întocmai – i-au pus pe toți să se așeze.

16 Isus a luat cele cinci pâini și cei doi pești și, privind spre cer, a rostit binecuvântarea, le-a frânt și apoi le-a dat ucenicilor ca să le împartă mulțimii.

17 Au mâncat toți și s-au săturat; și s-au strâns douăsprezece coșuri cu firimiturile rămase.

Mărturisirea de credință a lui Petru

18 Într-o zi, în timp ce se ruga singur deoparte, cu El fiind doar ucenicii, Isus i-a întrebat: – Cine zic mulțimile că sunt Eu?

19 Ei au răspuns: – Unii zic că ești Ioan Botezătorul, alții zic că ești Ilie, iar alții zic că un profet dintre cei din vechime a înviat.

20 – Dar voi cine ziceți că sunt Eu? i-a mai întrebat El. Petru a răspuns: – Cristosul lui Dumnezeu!

Isus vorbește despre moartea și învierea Sa

21 Însă Isus i-a avertizat și le-a poruncit să nu spună nimănui acest lucru,

22 zicând: – Fiul Omului trebuie să sufere mult și să fie respins de către bătrâni e , de către conducătorii preoților și de către cărturari, să fie omorât, iar a treia zi să fie înviat.

Prețul uceniciei

23 Apoi le-a spus tuturor: – Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în fiecare zi și să Mă urmeze!

24 Căci oricine vrea să-și salveze viața f  o va pierde, dar cel ce-și pierde viața pentru Mine, acela o va salva.

25 Și la ce i-ar folosi unui om să câștige întreaga lume, dacă s-ar distruge sau s-ar pierde pe sine însuși?

26 Căci celui ce îi va fi rușine de Mine și de cuvintele Mele, de acela Îi va fi rușine și Fiului Omului când va veni în slava Sa, a Tatălui și a sfinților îngeri.

27 Adevărat vă spun că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea înainte de a vedea Împărăția lui Dumnezeu. g 

Schimbarea la față

28 Cam la opt zile după cuvintele acestea, Isus i-a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și au urcat pe munte ca să se roage.

29 În timp ce se ruga, I s-a schimbat înfățișarea feței, iar hainele Lui au devenit strălucitor de albe.

30 Și iată că doi bărbați stăteau de vorbă cu El – erau Moise și Ilie,

31 care se arătaseră în slavă. Ei vorbeau despre exodul Lui, pe care urma să-l ducă la îndeplinire în Ierusalim.

32 Petru și cei ce erau cu el erau îngreunați de somn, dar când s-au trezit bine au văzut slava Lui și pe cei doi bărbați care stăteau împreună cu El.

33 Chiar când aceștia se despărțeau de El, Petru I-a zis lui Isus: „Stăpâne, este bine să fim aici! Să facem trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie!“ Nu știa ce zice.

34 În timp ce spunea el aceste lucruri, a venit un nor și i-a acoperit. Când au intrat în nor, s-au înspăimântat.

35 Și din nor s-a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu, pe Care L-am ales h ! De El să ascultați!“

36 Când s-a auzit glasul, Isus se afla acolo singur. Ei au păstrat tăcerea și n-au spus nimănui nimic, în zilele acelea, despre lucrurile pe care le văzuseră.

Ucenicii nu pot vindeca un copil demonizat

37 În ziua următoare, când au coborât de pe munte, o mare mulțime deoameni L-a întâmpinat pe Isus.

38 Și iată că un bărbat din mulțime a strigat: – Învățătorule, Te rog să privești cu îndurare la fiul meu, căci este singurul meu fiu!

39 Un duh îl apucă dintr-odată și imediat el începe să strige; duhul îi provoacă convulsii și spume la gură și cu greu pleacă de la el, lăsându-l zdrobit!

40 I-am rugat pe ucenicii Tăi să-l scoată, dar n-au putut!

41 Isus a răspuns: – O, generație necredincioasă și pervertită! Până când voi mai fi cu voi și vă voi mai suferi? Adu-l aici pe fiul tău!

42 Chiar în timp ce venea, demonul l-a trântit la pământ și i-a provocat convulsii. Dar Isus a poruncit duhului necurat, l-a vindecat pe băiat și l-a dat înapoi tatălui său.

43 Toți au rămas uimiți de măreția lui Dumnezeu.

Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa

În timp ce toți se mirau de tot ceea ce făcea El, Isus le-a zis ucenicilor Săi:

44 „Ascultați cu atenție aceste cuvinte: Fiul Omului urmează să fie trădat în mâinile oamenilor.“

45 Ei însă n-au priceput aceste vorbe, pentru că înțelesul lor era ascuns de ei, ca să nu le înțeleagă; și se temeau să-L întrebe despre lucrul acesta.

Cine este cel mai mare?

46 Apoi s-a iscat o ceartă între ei cu privire la cine este cel mai mare dintre ei.

47 Dar Isus, cunoscând gândul inimii lor, a luat un copilaș, l-a pus să stea lângă El

48 și le-a zis: „Oricine primește acest copilaș în Numele meu, pe Mine Mă primește, iar cel ce Mă primește pe Mine Îl primește pe Cel Ce M-a trimis pe Mine. Căci cine este cel mai mic dintre voi toți, acela este cel mai mare.“

De partea lui Isus

49 Ioan a zis: – Stăpâne, noi am văzut pe cineva care scotea demoni în Numele Tău și l-am oprit, pentru că nu ne urma.

50 Isus i-a răspuns: – Nu-l opriți, pentru că cel care nu este împotriva voastră este de partea voastră.

Opoziție din partea samaritenilor

51 Când s-a apropiat vremea în care avea să fie luat la cer, Și-a îndreptat hotărât fața să meargă la Ierusalim.

52 A trimis înaintea Lui niște mesageri, care s-au dus și au intrat într-un sat al samaritenilor i , ca să facă pregătirile pentru El.

53 Dar aceștia nu L-au primit, pentru că fața Sa se îndrepta spre Ierusalim.

54 Când au văzut acest lucru, Iacov și Ioan, ucenicii Lui, au zis: –Doamne, vrei să spunem să se coboare foc din cer și să-i mistuie, (cum a făcut Ilie) j ?

55 Însă Isus S-a întors, i-a mustrat (și a zis: – Nu știți de ce duh sunteți însuflețiți!

56 Căci Fiul Omului nu a venit să piardă sufletele oamenilor, ci să le mântuiască!) k Apoi au plecat într-un alt sat.

Costurile uceniciei

57 În timp ce erau pe drum, cineva I-a zis: – (Doamne,) l  Te voi urma oriunde vei merge!

58 Isus i-a răspuns: – Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului nu are unde să-Și odihnească capul.

59 Altuia i-a zis: – Urmează-Mă! Dar acela I-a răspuns: – (Doamne,) m  dă-mi voie mai întâi să mă duc să-l înmormântez pe tatăl meu! n 

60 Isus i-a zis: – Lasă morții să-și îngroape morții, o  iar tu du-te și vestește Împărăția lui Dumnezeu!

61 Un altul a zis: – Te voi urma, Doamne, dar dă-mi voie mai întâi să-mi iau rămas bun de la cei din casa mea!

62 Dar Isus i-a răspuns: – Nimeni care pune mâna pe plug și se uită înapoi nu este potrivit pentru Împărăția lui Dumnezeu!

Copyright information for NTLR