a+ 16:8 Cele mai importante și mai timpurii mss încheie Evanghelia cu v. 8; câteva mss grecești, nu foarte importante ( sec. VII-IX ), conțin un epilog scurt al Evangheliei, înaintea celui lung ( vs. 9-20 ): Ele le-au spus pe scurt celor din anturajul lui Petru tot ceea ce li se poruncise. După aceste lucruri, Isus Însuși a trimis, prin ei, de la răsărit la apus, proclamarea sfântă și nepieritoare a mântuirii veșnice. Amin; o versiune latină veche (sec. II) conține numai acest epilog scurt
b+ 16:9-20 Cele mai multe mss conțin acest epilog lung, care nu apare însă în cele mai importante și mai timpurii mss. Acest lucru, împreună cu faptul că vocabularul și stilul acestuia sunt diferite de restul evangheliei, a dus la concluzia că materialul a fost compus în prima jumătate a sec. II (deoarece el este citat de Irineu și Tatian, sec. II ), probabil ca un rezumat al materialului referitor la aparițiile lui Isus după înviere, bazat în general pe Lc. 24 și In. 20. Cel mai probabil, epilogul original al Evangheliei s-a pierdut

Mark 16

Învierea lui Isus

1După ce a trecut Sabatul, Maria Magdalena, Maria – mama lui Iacov – și Salome au cumpărat miresme, ca să se ducă să-L ungă.

2Și, în prima zi după Sabat, foarte de dimineață, în timp ce răsărea soarele, s-au dus la mormânt.

3Ele își ziceau una către alta: „Cine ne va rostogoli piatra de la intrarea mormântului?“

4Însă când s-au uitat, au văzut că piatra, care era foarte mare, fusese rostogolită.

5Intrând în mormânt, au văzut un tânăr îmbrăcat într-o robă albă, șezând în partea dreaptă, și s-au speriat.

6Însă el le-a zis: „Nu vă speriați! Voi Îl căutați pe Isus din Nazaret, Cel Care a fost răstignit! A fost înviat; nu este aici! Iată locul unde-L puseseră!

7Dar duceți-vă și spuneți-le ucenicilor Lui și lui Petru că El merge înaintea voastră în Galileea! Acolo Îl veți vedea, așa cum v-a spus!“

8Ele au ieșit afară și au fugit de la mormânt, căci erau cuprinse de tremur și de uimire. Și n-au spus nimănui nimic, fiindcă se temeau. a 



b 

9(Când Isus a înviat, în dimineața primei zile de după Sabat, S-a arătat mai întâi Mariei Magdalena, din care scosese șapte demoni.

10Ea s-a dus și i-a anunțat pe cei ce fuseseră împreună cu El, care se tânguiau și plângeau.

11Dar când aceștia au auzit că trăiește și că fusese văzut de ea, n-au crezut.

12După aceea, în timp ce doi dintre ei se duceau pe jos la câmp, li S-a arătat sub o altă înfățișare.

13Aceștia s-au dus și i-au anunțat pe ceilalți, dar nici pe ei nu i-au crezut.

14Mai târziu, li S-a arătat celor unsprezece, în timp ce stăteau la masă. El i-a mustrat pentru necredința și pentru inima lor împietrită, fiindcă nu i-au crezut pe cei care L-au văzut înviat.

15Apoi le-a zis: „Duceți-vă în toată lumea și vestiți Evanghelia la orice făptură!

16Cel care va crede și va fi botezat, va fi mântuit, dar cel care nu va crede, va fi condamnat.

17Semnele care-i vor însoți pe cei care cred sunt următoarele: în Numele Meu vor scoate demoni, vor vorbi în limbi noi,

18vor lua în mâini șerpi, iar dacă vor bea ceva aducător de moarte nu-i va vătăma deloc. De asemenea, își vor pune mâinile peste cei bolnavi, iar aceștia se vor face bine.“

19După ce le-a vorbit, Domnul Isus a fost luat în cer și S-a așezat la dreapta lui Dumnezeu.

20Ei s-au dus și au vestit pretutindeni, iar Domnul lucra împreună cu ei și confirma Cuvântul prin semnele care-l însoțeau.)

Copyright information for NTLR