a+ 8:10 Vezi Mt. 15:39 și nota
b+ 8:11 Un semn care să dovedească că El este Mesia, ceva ce numai Dumnezeu poate să facă; și în v. 12
c+ 8:18 Vezi Ier. 5:21
d+ 8:26 Cele mai importante și mai timpurii mss nu conțin și aceste cuvinte
e+ 8:27 A nu se confunda cu portul mediteranean cu același nume; cetatea a fost reconstruită de tetrarhul Filip ( 4-34 d.Cr. ), fiul lui Irod cel Mare, fiind situată la nord de M. Galileii
f+ 8:31 Vezi Is. 52:13-53:12
g+ 8:31 Probabil membri laici ai Sinedriului (vezi nota de la 14:55 ), capi ai celor mai importante familii evreiești; peste tot în carte
h+ 8:33 Vezi nota de la 1:13
i+ 8:35 Termenul grecesc se poate referi atât la viață, cât și la suflet; și în v. 36

Mark 8

Isus hrănește peste patru mii de oameni

1În zilele acelea s-a adunat din nou o mare mulțime de oameni și nu aveau ce să mănânce. Isus i-a chemat pe ucenici și le-a zis:

2– Mi-e milă de mulțime, pentru că sunt deja trei zile de când stau cu Mine și nu au ce să mănânce,

3iar dacă-i las să plece acasă flămânzi, vor leșina pe drum, mai ales că unii dintre ei au venit de departe.

4Ucenicii I-au zis: – De unde ar putea lua cineva pâini aici, în pustie, ca să-i sature pe acești oameni?

5Isus i-a întrebat: – Câte pâini aveți? – Șapte, I-au răspuns ei.

6Isus a poruncit mulțimii să se așeze pe pământ. Apoi a luat cele șapte pâini, a adus mulțumiri, le-a frânt și le-a dat ucenicilor Săi ca să le împartă, iar ei le-au împărțit mulțimii.

7Mai aveau și câțiva peștișori; El i-a binecuvântat și a zis să fie împărțiți și aceștia.

8Au mâncat și s-au săturat; și au adunat șapte coșuri pline cu firimiturile rămase.

9Cei ce mâncaseră erau în jur de patru mii debărbați. După ce le-a dat drumul,

10Isus S-a suit imediat în barcă împreună cu ucenicii Lui și s-au dus în părțile Dalmanutei. a 

Fariseii cer un semn

11Fariseii au venit la El, au început să stea de vorbă cu El și, ca să-L pună la încercare, I-au cerut să le arate un semn din cer b  .

12Isus a oftat adânc în duhul Său și a zis: „De ce cere această generație un semn? Adevărat vă spun că acestei generații nu i se va da nici un semn.“

13Apoi i-a lăsat, S-a suit iarăși în barcă și S-a dus de cealaltă parte amării.

Drojdia fariseilor și a lui Irod

14Ucenicii uitaseră să ia pâini și nu aveau cu ei în barcă decât o pâine.

15Isus i-a avertizat și le-a zis: „Fiți atenți și feriți-vă de drojdia fariseilor și de drojdia lui Irod!“

16Ei au început să vorbească unii cu alții și să spună: „Ne zice așa pentru că nu avem pâini!“

17Înțelegând aceasta, Isus le-a zis: – De ce vorbiți între voi că n-aveți pâini? Tot nu pricepeți, nici nu înțelegeți? Aveți inima împietrită?

18Aveți ochi, dar nu vedeți și aveți urechi, dar nu auziți? c  Nu vă mai amintiți,

19atunci când am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii de oameni, câte coșuri pline cu firimituri ați adunat? – Douăsprezece, I-au răspuns ei.

20– Iar când am frânt cele șapte pâini la cei patru mii de bărbați, câte coșuri pline cu firimituri ați adunat? – Șapte, au răspuns ei.

21Atunci El le-a zis: – Tot nu înțelegeți?

Isus vindecă un orb la Betsaida

22Au venit în Betsaida. I-au adus un orb și L-au rugat să Se atingă de el.

23Isus l-a luat pe orb de mână și l-a dus afară din sat. A scuipat pe ochii acestuia, Și-a pus mâinile peste el și l-a întrebat: – Vezi ceva?

24Omul s-a uitat și a zis: – Văd niște oameni, dar mi se par ca niște copaci care umblă!

25Atunci Isus Și-a pus din nou mâinile peste ochii acestuia, iar omul a privit țintă și i-a revenit vederea; acum el vedea toate lucrurile clar.

26Isus l-a trimis acasă, spunându-i: – Să nu intri în sat (și nici să nu spui cuiva în sat) d  !

Mărturisirea de credință a lui Petru

27Isus și ucenicii Lui s-au dus spre satele Cezareii lui Filip e  . Pe drum, Isus i-a întrebat pe ucenicii Săi: – Cine zic oamenii că sunt Eu?

28Ei I-au răspuns: – Unii zic că ești Ioan Botezătorul, alții zic că ești Ilie, iar alții zic că ești unul dintre profeți.

29– Dar voi cine ziceți că sunt Eu? i-a mai întrebat El. Petru a răspuns: – Tu ești Cristosul!

30Isus i-a avertizat să nu spună nimănui despre El.

Isus vorbește despre moartea și învierea Sa

31Apoi a început să-i învețe că Fiul Omului trebuie să sufere mult f  și să fie respins de către bătrâni g  , de către conducătorii preoților și de către cărturari, să fie omorât, iar după trei zile să învie.

32Le vorbea deschis despre aceasta. Petru însă L-a luat deoparte și a început să-L mustre.

33Dar Isus S-a întors, s-a uitat la ucenicii Săi și l-a mustrat pe Petru, zicând: „Înapoia Mea, Satan h  , căci tu nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor!“

34Apoi a chemat mulțimea și pe ucenicii Săi și le-a zis: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze!

35Căci oricine vrea să-și salveze viața i  , o va pierde, dar cel ce-și pierde viața pentru Mine și pentru Evanghelie, o va salva.

36Și la ce i-ar folosi unui om să câștige întreaga lume, dacă și-ar pierde sufletul?

37Sau ce va da un om în schimbul sufletului său?

38Căci de cel ce îi va fi rușine de Mine și de cuvintele Mele, în această generație adulteră și păcătoasă, de acela Îi va fi rușine și Fiului Omului când va veni în slava Tatălui Său, cu sfinții îngeri.“

Copyright information for NTLR