a+ 27:2 Procurator (guvernator al unei provincii imperiale; o provincie imperială era una considerată nepacificată și care necesita prezența trupelor; procuratorul era numit direct de către împărat; vezi nota de la F.A. 13:7 pentru o distincție între provinciile romane) al Iudeii ( 26-36 d.Cr. ); peste tot în capitol
b+ 27:3 Vezi nota de la 26:15; și în vs. 5, 6
c+ 27:9 Citatul care urmează este o combinație între cuvintele profetului Zaharia și cele ale profetului Ieremia, evanghelistul numindu-l doar pe Ieremia (vezi și Mc. 1:2-3 și nota)
d+ 27:9 Sau: Am
e+ 27:9 Sau: prețul Celui Prețuit
f+ 27:10 Câteva mss conțin: i-am
g+ 27:9-10 Vezi Zah. 11:12-13; Ier. 19:1-13; 32:6-9
h+ 27:16 Cele mai importante mss nu conțin acest nume, însă el era foarte obișnuit în acea vreme; a fost omis în aceste mss probabil din respect pentru Isus Cristos; prin urmare, este posibil ca numele să fi apărut în original; și în v. 17
i+ 27:26 O pedeapsă cruntă: romanii foloseau un bici din mai multe fâșii de piele, la capătul cărora se aflau bucăți de os sau de plumb. În timp ce evreii nu permiteau mai mult de 39 de lovituri, la romani nu exista limită, adesea victimele decedând
j+ 27:27 Pretoriul era un cartier general, în cazul de față cartierul general al lui Pilat din Ierusalim, probabil palatul construit de Irod cel Mare sau fortăreața Antonia
k+ 27:27 Diviziune a legiunii romane care, în timpul Imperiului, număra un efectiv de 600 de soldați
l+ 27:28 Sau: roșie
m+ 27:29 Corespondentul lui Ave Cezar!, însă rostit în batjocură
n+ 27:33 Lat.: Calvariae, de unde avem cuvântul românesc calvar
o+ 27:34 Mc. 15:23 conține vin amestecat cu smirnă; probabil Matei face o aluzie la Ps. 69:21
p+ 27:34 Femeile obișnuiau să le dea condamnaților la moarte un fel de narcotic care să le ușureze suferința, însă, refuzându-l, Isus a dorit să fie pe deplin conștient în fața morții
q+ 27:35 Unele mss adaugă, probabil pe baza lui In. 19:24 : ca să se împlinească cuvântul rostit prin profet: „ Și-au împărțit hainele Mele între ei / și pentru cămașa Mea au tras la sorți “ (vezi Ps. 22:18 )
r+ 27:40 Multe mss nu conțin conjuncția, având: Însuți! Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, d ă -Te jos de pe cruce!
s+ 27:45 Între ora 12:00 și ora 15 :00.
t+ 27:46 Unele mss conțin termenii aramaici Eloi, Eloi, probabil pe baza lui Mc. 15:34
u+ 27:46 Unele mss conțin ebraicul lama
v+ 27:46 Cuvintele rostite de Isus au dus la numeroase discuții, deoarece primele două sunt în ebraică, iar ultimele două în aramaică. Se pare însă că în limba aramaică, în unele cazuri s-au păstrat numele ebraice ale lui Dumnezeu; de ex., Targumul aramaic (o parafrazare a textului ebraic în aramaică) al Ps. 22 păstrează termenul ebraic Eli
w+ 27:46 Vezi Ps. 22:1
x+ 27:48 Un vin de calitate inferioară, numit posca, diluat foarte tare cu apă, băutură pe care o consumau de obicei sclavii și soldații
y+ 27:51 Gr.: katapetasma, cea care despărțea Locul Sfânt de Locul Preasfânt; pentru semnificația acestui eveniment, vezi Evrei 9:1-14; 10:14-22
z+ 27:54 Vezi nota de la titlul cap. 8
aa+ 27:54 Sau: un fiu de, cf. mitologiei greco-romane
ab+ 27:62 Sâmbătă (Sabatul), Ziua Pregătirii fiind ziua de vineri
ac+ 27:64 Unele mss adaugă: noaptea, probabil pe baza lui 28:13
ad+ 27:65 Sau: Luați o gardă

Matthew 27

Când s-a făcut dimineață, toți conducătorii preoților și bătrânii poporului au ținut sfat împotriva lui Isus, ca să-L condamne la moarte.

L-au legat, L-au dus și L-au dat pe mâna lui Pilat, guvernatorul a .

Iuda se spânzură

Atunci lui Iuda, trădătorul, când a văzut că Isus a fost condamnat, i-a părut rău și a dus înapoi cei treizeci de arginți b  la conducătorii preoților și la bătrâni,

zicând: – Am păcătuit, căci am trădat sânge nevinovat! Ei i-au răspuns: – Ce ne pasă nouă? Treaba ta!

El a aruncat arginții în Templu și a plecat. Apoi s-a dus și s-a spânzurat.

Conducătorii preoților au luat arginții și au zis: „Nu este voie să fie puși în vistierie, pentru că sunt preț de sânge“.

Și după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu ei ogorul olarului ca loc de înmormântare pentru străini.

Iată de ce ogorul acela a fost numit „Ogorul Sângelui“ până în ziua de astăzi.

Atunci s-a împlinit ceea ce a fost spus prin profetul Ieremia c , care zice: „Au d  luat cei treizeci de arginți, prețul pus pe El e , la care a fost apreciat de către fiii lui Israel,

10 și i-au f  dat pe ogorul olarului, după cum mi-a poruncit Domnul“ g .

Isus înaintea lui Pilat

11 Isus a fost adus deci înaintea guvernatorului. Guvernatorul L-a întrebat: – Ești Tu Împăratul iudeilor? Isus i-a răspuns: – Este așa cum spui.

12 Dar când a fost acuzat de conducătorii preoților și de bătrâni, n-a răspuns nimic.

13 Atunci Pilat I-a zis: – Nu auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?

14 Dar Isus nu i-a răspuns nici măcar cu un cuvânt, spre marea mirare a guvernatorului.

15 Guvernatorul obișnuia ca la fiecare sărbătoare să elibereze pentru mulțime un prizonier pe care-l voiau ei.

16 La acea vreme aveau un prizonier vestit, numit (Isus h ) Baraba.

17 Așadar, după ce mulțimea a fost adunată, Pilat i-a întrebat: – Pe cine vreți să vi-l eliberez, pe (Isus) Baraba sau pe Isus, Cel numit Cristos?

18 Căci el știa că din invidie Îl dăduseră pe mâna lui.

19 În timp ce stătea pe scaunul de judecată, soția lui a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic de-a face cu Acel Om drept, pentru că azi am suferit mult în vis din cauza Lui!“

20 Dar conducătorii preoților și bătrânii au convins mulțimile să-l ceară pe Baraba, iar Isus să fie omorât.

21 Guvernatorul i-a întrebat iarăși: – Pe care dintre aceștia doi vreți să vi-l eliberez? – Pe Baraba! au răspuns ei.

22 Pilat a zis: – Și atunci ce să fac cu Isus, numit Cristos? Ei au răspuns cu toții: – Să fie răstignit!

23 El i-a întrebat: – Dar ce rău a făcut? Însă ei strigau și mai tare: – Să fie răstignit!

24 Când a văzut Pilat că nu ajunge nicăieri, ci că mai degrabă se face zarvă, a luat apă și s-a spălat pe mâini înaintea mulțimii, spunând: – Eu sunt nevinovat de sângele Acestui Om! Treaba voastră!

25 Tot poporul i-a răspuns: – Sângele Lui să fie peste noi și peste copiii noștri!

26 Atunci li l-a eliberat pe Baraba, iar pe Isus, după ce a pus să-L biciuiască i , L-a dat să fie răstignit.

Isus, batjocorit de soldați

27 Atunci soldații guvernatorului L-au adus pe Isus în pretoriu j  și au adunat în jurul Lui toată cohorta k .

28 L-au dezbrăcat și au pus pe El o mantie stacojie l ,

29 au împletit o coroană de spini, I-au așezat-o pe cap, I-aupus o trestie în mâna dreaptă și apoi au îngenuncheat înaintea Lui și și-au bătut joc de El, zicând: „Să trăiți, Împărate al iudeilor!“ m 

30 Ei Îl scuipau, Îi luau trestia și-L loveau peste cap.

31 După ce și-au bătut joc de El astfel, L-au dezbrăcat de mantie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus să-L răstignească.

Răstignirea

32 Când au ieșit, au găsit un om din Cirena, pe nume Simon, și l-au obligat pe acesta să ducă crucea lui Isus.

33 Când au ajuns la locul numit Golgota, căruia i se mai zice și „Locul Craniului“ n ,

34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere o , dar când l-a gustat, n-a vrut să-l bea. p 

35 După ce L-au răstignit, și-au împărțit hainele Lui între ei, trăgând la sorți. q 

36 Apoi s-au așezat jos și Îl păzeau acolo.

37 Îi puseseră deasupra capului următoarea acuzație: „Acesta este Isus, Împăratul iudeilor“.

38 Tot atunci au fost răstigniți cu El și doi tâlhari, unul la dreapta și unul la stânga Lui.

39 Cei ce treceau pe acolo Îl insultau, dădeau din cap

40 și ziceau: „Tu, Cel Care dărâmi Templul și-l reconstruiești în trei zile, salvează-Te pe Tine Însuți, dacă ești Fiul lui Dumnezeu, (și) r  dă-Te jos de pe cruce!“

41 Tot așa Îl batjocoreau și conducătorii preoților, împreună cu cărturarii și bătrânii, zicând:

42 „Pe alții i-a salvat, dar pe Sine Însuși nu Se poate salva! Doar este Împăratul lui Israel! Să Se coboare acum de pe cruce și vom crede în El!

43 S-a încrezut în Dumnezeu, să-L scape acum Dumnezeu dacă vrea! Căci a zis: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!»“

44 La fel Îl batjocoreau și tâlharii care erau răstigniți împreună cu El.

Moartea lui Isus

45 De la ceasul al șaselea și până la ceasul al nouălea s  s-a făcut întuneric peste toată țara.

46 Și pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „ Eli, Eli t , lema u sabactani ?“ v , care înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?“ w 

47 Unii dintre cei ce stăteau acolo L-au auzit și au zis: „Acest Om îl strigă pe Ilie!“

48 Imediat unul dintre ei a alergat și a luat un burete, l-a umplut cu vin acru x , l-a pus într-o trestie și I l-a dat să-l bea.

49 Dar ceilalți ziceau: „Lasă să vedem dacă vine Ilie să-L salveze!“

50 Isus a strigat din nou cu glas tare și apoi Și-a dat duhul.

51 Și iată că draperia y  Templului a fost despicată în două, de sus până jos; pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat,

52 mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților care muriseră au fost înviate.

53 Ei au ieșit din morminte, după învierea Lui, au intrat în Cetatea Sfântă și li s-au arătat multora.

54 Centurionul z  și cei ce-L păzeau pe Isus împreună cu el au văzut cutremurul și cele întâmplate și s-au înspăimântat foarte tare. Ei au zis: „Într-adevăr, Acesta era Fiul lui aa  Dumnezeu!“

55 Acolo mai erau și multe femei care priveau de departe, cele care Îl urmaseră pe Isus din Galileea și Îi slujiseră.

56 Printre ele erau Maria Magdalena, Maria – mama lui Iacov și a lui Iosif – și mama fiilor lui Zebedei.

Înmormântarea lui Isus

57 Când s-a făcut seară, a venit un om bogat din Arimateea, pe nume Iosif, care fusese și el ucenic al lui Isus.

58 Acesta s-a dus la Pilat și i-a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să-i fie dat.

59 Iosif a luat trupul, L-a înfășurat într-o pânză de in curată

60 și L-a pus într-un mormânt nou de-al lui, mormânt pe care-l săpase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la intrarea mormântului și a plecat.

61 Maria Magdalena și cealaltă Marie erau și ele acolo, așezate înaintea mormântului.

Mormântul este păzit

62 A doua zi ab , cea de după Ziua Pregătirii, conducătorii preoților și fariseii s-au adunat împreună la Pilat

63 și i-au zis: – Stăpâne, ne-am adus aminte că înșelătorul acela, în timp ce trăia, a zis: „După trei zile voi învia!“

64 Așadar, poruncește ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină și să-L fure ac , iar apoi să spună poporului: „A fost înviat din morți!“ Atunci această înșelăciune din urmă ar fi mai rea decât prima!

65 Pilat le-a răspuns: – Aveți o gardă ad ; duceți-vă și păziți-L cum știți!

66 Ei s-au dus și au luat măsuri pentru paza mormântului, sigilând piatra și lăsând garda acolo.

Copyright information for NTLR