a+ 11:3 Tabera înseamnă Pârjol
b+ 11:4 Este vorba despre acea mulțime amestecată de non-israeliți care au plecat din Egipt împreună cu israeliții (vezi Ex. 12:38 )
c+ 11:30 Lit.: bătrânii lui Israel, șefi de familii și de clanuri, recunoscuți ca autoritate la toate popoarele orientale; rol de judecători în cadrul comunității locale ( Deut. 19:12; 21:1-9; 18-21; 22:13-21; 25:5-10 ) sau lideri militari ( Ios. 8:10 ). Ca instituție, Sfatul Bătrânilor lui Israel (lit. bătrânii lui Israel ) este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu ( 2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7 ); peste tot în carte
d+ 11:31 Sau: le-a făcut să cadă
e+ 11:31 Aproximativ 1 m
f+ 11:31 Sensul frazei în ebraică este nesigur: prepelițele fie zburau la o înălțime de 1 m de la pământ, fie zăceau în mormane înalte de 1 m
g+ 11:32 Aproximativ 2200 l
h+ 11:34 Chibrot-Hataava înseamnă Mormintele Poftei

Numbers 11

Focul DOMNULUI

După o vreme poporul a început să se plângă în auzul Domnului că-i merge rău; Domnul a auzit și s-a aprins de mânie. Focul Domnului s-a aprins împotriva lor și a mistuit o parte din marginea taberei.

Atunci poporul a strigat către Moise; Moise s-a rugat Domnului și focul s-a stins.

Locul acela s-a numit Tabera a  pentru că focul Domnului s-a aprins împotriva lor.

Prepelițele

După aceea, adunătura de oameni b  care era în mijlocul lor a început să poftească cu nesaț, astfel că și israeliții s-au plâns din nou și au zis: „Cine ne va da carne să mâncăm?

Ne aducem aminte de peștele pe care-l mâncam fără plată în Egipt, de castraveți, de pepeni, de praz, de ceapă și de usturoi.

Acum însă ni s-a uscat sufletul! Nu mai este nimic înaintea ochilor noștri, decât mana aceasta!“

Mana era ca sămânța de coriandru, iar la culoare era ca rășina.

Poporul umbla prin împrejurimi și o aduna, o măcina în râșniță sau o pisa într-o piuă mică, apoi o fierbea în oale și făcea turte din ea; la gust era ca o turtă coaptă cu ulei.

Mana cădea în tabără în timpul nopții, odată cu lăsarea rouăi.

10 Moise a auzit poporul plângând, fiecare în clanul lui și la intrarea cortului lui. Atunci mânia Domnului s-a aprins foarte tare; Moise a înțeles că ceea ce făceau ei era un lucru rău.

11 Moise i-a zis Domnului : – De ce te-ai purtat atât de rău cu robul Tău? De ce n-am găsit bunăvoință la Tine și ai lăsat asupra mea povara acestui popor?

12 Oare eu am conceput poporul acesta? I-am născut eu ca să-mi spui: „Poartă-i la sân cum poartă o doică un sugar“ înspre țara pe care ai jurat părinților lor că le-o vei da?

13 De unde să iau carne pentru tot poporul acesta? Căci vin și plâng înaintea mea și zic: „Dă-ne carne să mâncăm!“

14 Nu pot duce singur acest popor, căci este o povară prea grea pentru mine.

15 Dacă așa te porți cu mine, mai bine, Te rog, omoară-mă! Omoară-mă, dacă am găsit bunăvoință la Tine și nu mă mai lăsa să-mi văd nenorocirea!

16 Domnul i-a răspuns lui Moise: – Adună-Mi șaptezeci de bărbați dintre bătrânii lui Israel, despre care știi că sunt sfetnici ai poporului și supraveghetori peste el; adu-i la Cortul Întâlnirii ca să stea acolo împreună cu tine.

17 Eu Mă voi coborî și îți voi vorbi acolo; voi lua din Duhul Care este peste tine și-L voi pune peste ei; ei vor purta povara poporului împreună cu tine și astfel n-o vei mai purta singur.

18 Să spui poporului: „Sfințiți-vă pentru ziua de mâine; veți mânca și carne, pentru că v-ați plâns în auzul Domnului, spunând: «Cine ne va da carne să mâncăm? Ne era mai bine în Egipt.» De aceea Domnul vă va da carne să mâncați.

19 Nu veți mânca doar o zi sau două sau cinci sau zece sau douăzeci de zile,

20 ci o lună întreagă, până vă va ieși pe nări și vă veți scârbi de ea, pentru că L-ați respins pe Domnul Care este în mijlocul vostru, zicând: «De ce am ieșit oare din Egipt?»“

21 Dar Moise I-a zis: – Poporul care este cu mine este de șase sute de mii de oameni care merg pe jos și Tu zici: „Le voi da carne ca să mănânce o lună întreagă!“

22 Sunt destule turme și cirezi să tăiem? Este destul pește în mare să prindem?

23 Domnul i-a răspuns lui Moise: – Este oare mâna Domnului prea scurtă? Vei vedea acum dacă se va adeveri sau nu Cuvântul Meu.

24 Moise a ieșit și a spus poporului cuvintele Domnului. A adunat șaptezeci de bătrâni din popor și i-a pus să stea de jur împrejurul Cortului.

25 Apoi Domnul S-a coborât în nor, i-a vorbit lui Moise, a luat din Duhul Care era peste el și L-a pus peste bătrâni; când Duhul S-a așezat peste ei au început să profețească. Dar după aceea n-au mai profețit.

26 În tabără rămăseseră doi oameni: pe unul îl chema Eldad, iar pe celălalt Medad. Duhul S-a așezat și peste ei; aceștia erau dintre cei scriși, dar nu se duseseră la Cort așa că au profețit în tabără.

27 Un tânăr a alergat și i-a spus lui Moise: – Eldad și Medad profețesc în tabără.

28 Iosua, fiul lui Nun, care-i slujea lui Moise încă din tinerețe, i-a zisacestuia: – Moise, stăpânul meu, oprește-i!

29 Dar Moise i-a răspuns: – Ești gelos de dragul meu? Eu îmi doresc ca tot poporul Domnului să fie alcătuit din profeți și Domnul să-Și pună Duhul Său peste ei!

30 Apoi Moise și sfatul bătrânilor lui Israel c  s-au întors în tabără.

31 Domnul a trimis un vânt puternic care a adus prepelițe dinspre mare și le-a făcut să zboare d  pe lângă tabără, cale de o zi, de o parte și de alta a taberei, la o înălțime de doi coți e  de la pământ f .

32 Toată ziua și toată noaptea și apoi toată ziua următoare, poporul a adunat prepelițe; cel care adunase cel mai puțin avea zece homeri g . Ei și le-au întins în jurul taberei.

33 Dar în timp ce carnea le era încă între dinți, înainte să o mestece, mânia Domnului s-a aprins împotriva poporului și Domnul a lovit poporul cu o mare urgie.

34 Locul acela a fost numit Chibrot-Hataava h  pentru că acolo i-au îngropat pe cei care au poftit.

35 De la Chibrot-Hataava, poporul a călătorit spre Hațerot și s-a oprit acolo.

Copyright information for NTLR