Psalms 17

O rugăciune a lui David

Ascultă-mi, Doamne , cauza dreaptă, ia aminte la strigătul meu! Pleacă-Ți urechea la rugăciunea mea nerostită de buze înșelătoare!

Să iasă dinaintea Ta sentința dată mie! Ochii Tăi să vadă ceea ce este drept!

Dacă vei cerceta inima mea noaptea, când mă vizitezi, dacă mă vei încerca, nu vei găsi nimic, căci mi-am propus să nu păcătuiesc cu gura.

Cu privire la faptele omului, eu m-am ținut departe de căile celor violenți, după cuvântul buzelor Tale.

Pașii mei stau neclintiți pe cărările Tale; astfel, picioarele nu mi se clatină.

Eu Te chem, căci îmi răspunzi, Dumnezeule! Pleacă-Ți urechea spre mine și ascultă-mi cuvântul!

Arată-Ți marea îndurare, Tu, Care prin dreapta Ta, îi scapi de împotrivitorii lor pe cei ce caută adăpost.

Păzește-mă ca pe lumina ochilor, ascunde-mă la umbra aripilor Tale

de cei nelegiuiți, care vor să mă spulbere, de dușmanii mei de moarte, care mă împresoară.

10 Ei sunt plini de grăsime; gurile lor vorbesc cu aroganță.

11 Acum se țin de pașii mei, mă înconjoară, mă pândesc ca să mă doboare la pământ.

12 Parcă ar fi un leu care tânjește să sfâșie, un pui de leu care așteaptă în desiș.

13 Ridică-Te, Doamne , înfruntă-l și trântește-l! Scapă-mă de cel rău cu sabia Ta!

14 Scapă-mă Doamne , cu mâna Ta, de astfel de oameni, de oamenii acestei lumi care-și au partea în viața aceasta! Tu le umpli pântecele cu bunătățile Tale, fiii lor se satură și păstrează ce rămâne pentru copiii lor.

15 Eu însă, în nevinovăția mea, voi vedea fața Ta! Când mă voi trezi mă voi sătura de chipul Tău.

Copyright information for NTLR