a+ 18:2 În concepția antică cornul era un simbol al puterii sau al unui conducător puternic; prin urmare, sintagma cornul mântuirii mele ar putea fi tradusă și cu mântuitorul meu puternic
b+ 18:13 Cele mai multe mss TM; câteva mss TM, LXX (vezi și 2 Sam. 22:14 ) nu conțin: grindină și cărbuni aprinși
c+ 18:30 Lit.: cuvântul, fie cu sensul de poruncă, fie cu sensul de promisiune; este tradus ca plural pentru a-l deosebi de Cuvântul ( dabar ) Domnului
d+ 18:35 Lit.: răspunsul Tău (la rugăciunile mele)
e+ 18:36 Lit.: gleznele
f+ 18:50 Termenul ebraic pentru sămânță este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți urmașii de pe linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenționată. În traducerea de față a fost redat fie literal, fie cu urmaș sau urmași, în funcție de contextul literal și de cel teologic

Psalms 18

Pentru dirijor. Al lui David, robul DOMNULUI. David I-a dedicat DOMNULUI cuvintele acestui cântec în ziua în care l-a eliberat din mâna tuturor dușmanilor lui și din mâna lui Saul. El a zis:

1Te iubesc, Doamne , Tăria mea!

2Domnul este stânca mea, fortăreața mea și izbăvitorul meu! Dumnezeul meu este stânca mea în Care mă adăpostesc, scutul meu, cornul a  mântuirii mele, întăritura mea!

3Eu Îl chem în ajutor pe Domnul , Care este vrednic de laudă, și sunt izbăvit de dușmanii mei.

4Mă înfășuraseră legăturile morții, mă copleșiseră șuvoaiele nimicirii.

5Legăturile Locuinței Morților mă împresuraseră, mă prinseseră lațurile morții.

6Dar în necazul meu L-am chemat pe Domnul , am strigat către Dumnezeul meu. El a ascultat glasul meu din Templul Său cel Sfânt și strigătul meu a ajuns înaintea Lui, până la urechile Sale.

7Atunci s-a zguduit și s-a cutremurat pământul, temeliile munților s-au zdruncinat, s-au clătinat, pentru că El se mâniase.

8Țâșnea fum din nările Lui și foc mistuitor din gura Lui, cărbuni aprinși ieșeau din ea.

9A aplecat cerurile și a coborât; nori negri erau sub picioarele Lui.

10Călărea pe un heruvim, zbura, plutea pe aripile vântului.

11Întunericul Și-l așternuse drept învelitoare, iar împrejurul Lui, drept acoperământ, erau ape întunecoase și nori deși.

12Din strălucirea care se oglindea înaintea Sa, prin norii Lui, ieșea grindină și cărbuni aprinși.

13Domnul a tunat din ceruri, Cel Preaînalt Și-a făcut auzit glasul, răspândind grindină și cărbuni aprinși b  .

14Și-a aruncat săgețile, risipindu-i pe dușmani ; a trimis fulgerele și i-a pus pe fugă.

15La mustrarea Ta, Doamne , la suflarea nărilor Tale, s-au văzut albiile apelor și s-au descoperit temeliile lumii.

16El S-a întins din înălțime și m-a apucat, m-a scos din apele cele mari,

17m-a izbăvit de dușmanul meu cel puternic și de vrăjmașii mei, căci erau mai tari decât mine.

18Ei m-au înfruntat în ziua necazului meu, dar Domnul mi-a fost sprijin.

19El m-a scos la loc larg, m-a izbăvit, pentru că El Își găsește plăcerea în mine.

20Domnul mi-a răsplătit după dreptatea mea, mi-a făcut după curăția mâinilor mele,

21căci am păzit căile Domnului și nu m-am făcut vinovat față de Dumnezeul meu.

22Toate judecățile Lui sunt înaintea mea și nu am îndepărtat hotărârile Lui de la mine.

23Am fost integru înaintea Lui și m-am păzit de nelegiuire.

24Domnul mi-a răsplătit după dreptatea mea, după curăția mâinilor mele înaintea ochilor Săi.

25Cu cel credincios Tu Te arăți credincios, cu cel drept Tu Te arăți drept,

26cu cel integru Tu Te arăți integru, dar cu cel înșelător Tu Te porți după înșelăciunea lui.

27Tu mântuiești poporul smerit, dar smerești pe cel cu ochii trufași.

28Tu îmi aprinzi candela, Doamne! Dumnezeul meu îmi luminează întunericul!

29Cu Tine mă năpustesc asupra năvălitorilor! Cu Dumnezeul meu sar peste zidul întărit!

30Cât despre Dumnezeu, calea Lui este desăvârșită, cuvintele c  Domnului sunt încercate; El este un scut pentru toți cei ce se se adăpostesc în El.

31Cine este Dumnezeu în afară de Domnul? Cine este Stâncă în afară de Dumnezeul nostru?

32Dumnezeu este Cel Ce m-a încins cu tărie și mi-a făcut desăvârșită calea.

33El mi-a făcut picioarele ca ale ciutelor și m-a așezat pe înălțimi.

34Îmi deprinde mâinile pentru luptă, astfel încât brațele mele întind arcul de aramă.

35Tu îmi dai scutul mântuirii Tale, dreapta Ta mă sprijină, ajutorul d  Tău mă face mare.

36Tu-mi lărgești calea sub pașii mei, ca să nu-mi alunece picioarele e  .

37Îmi urmăresc dușmanii și-i ajung; nu mă întorc până nu-i prăpădesc.

38Îi zdrobesc, de nu mai sunt în stare să se ridice; ei cad sub picioarele mele.

39Tu mă încingi cu tărie pentru luptă și-i smerești pe vrăjmașii mei sub picioarele mele.

40Tu faci ca dușmanii mei să fugă dinaintea mea și eu îi nimicesc pe cei ce mă urăsc.

41Ei strigă după ajutor, dar nimeni nu-i izbăvește; strigă către Domnul, dar El nu le răspunde.

42Îi pisez făcându-i ca praful în bătaia vântului; îi calc ca pe noroiul de pe ulițe.

43Tu mă scapi de învinuirile poporului, mă pui drept căpetenie a neamurilor; un popor pe care nu-l cunosc îmi slujește.

44Fiii străinului dau înapoi în fața mea; de îndată ce mă aud, mă ascultă.

45Fiii străinului îngălbenesc și ies tremurând din fortărețele lor.

46Domnul este viu! Binecuvântată să fie Stânca mea! Mărit să fie Dumnezeul mântuirii mele!

47Dumnezeu este Cel Ce mă răzbună, Cel Care îmi supune popoare,

48Cel Ce mă izbăvește de vrăjmașii mei. Tu mă ridici deasupra dușmanilor mei și mă scapi de omul asupritor.

49De aceea Te voi lăuda printre neamuri, Doamne , și voi cânta laudă Numelui Tău!

50El dă mari izbăviri regelui Său și arată îndurare unsului Său, lui David și seminței f  lui în veac.

Copyright information for NTLR