a+ 78:25 LXX: pâinea îngerilor (vezi și Ps. 103:20 )
b+ 78:47 Sau: cu îngheț
c+ 78:61 Vezi 1 Sa m. 4:17, 21
d+ 78:63 Prin cântece de nuntă

Psalms 78

Un maschil al lui Asaf

1Poporul meu, ascultă învățătura mea! Deschideți-vă urechile la cuvintele gurii mele!

2Îmi voi deschide gura cu pilde, voi rosti lucruri ascunse din vremuri străvechi,

3lucruri pe care le-am auzit, lucrurile pe care le-am învățat, pe care ni le-au povestit strămoșii noștri.

4Nu le vom ascunde de fiii noștri, ci vom spune generației următoare isprăvile demne de laudă ale Domnului , puterea și minunile Lui pe care le-a săvârșit.

5El a ridicat o mărturie în Iacov, a pus o Lege în Israel și a poruncit strămoșilor noștri să-și învețe fiii din ea,

6pentru ca generația următoare, fiii care se vor naște, să o cunoască, și ei, la rândul lor, să o povestească fiilor lor;

7să-și pună încrederea în Dumnezeu, să nu uite lucrările lui Dumnezeu, ci să-I împlinească poruncile;

8să nu fie ca strămoșii lor, o generație neascultătoare și răzvrătită, o generație care nu și-a pregătit inima și al cărei duh nu a fost credincios lui Dumnezeu.

9Fiii lui Efraim, înarmați, trăgători cu arcul, au dat înapoi în ziua bătăliei:

10nu păziseră legământul lui Dumnezeu, refuzând să umble în Legea Lui;

11I-au uitat faptele și minunile pe care El le arătase,

12minunile pe care le înfăptuise înaintea strămoșilor lor în regiunea Țoan din țara Egiptului.

13A despărțit marea și i-a trecut prin ea, punând apele să stea ca un zid.

14I-a călăuzit printr-un nor ziua, și toată noaptea – prin lumina focului.

15A despicat stânci în pustie, ca să le dea să bea ape, cât adâncul de multe.

16A făcut ca din stânci să izvorască torente și să curgă apa râuri-râuri.

17Dar ei și-au înmulțit păcatele față de El, răzvrătindu-se împotriva Celui Preaînalt în pustie.

18L-au ispitit pe Dumnezeu în inimile lor, cerând mâncare după poftele lor.

19Au vorbit împotriva lui Dumnezeu, zicând: „Oare va putea Dumnezeu să ne întindă masa în pustie?

20Desigur, El a lovit stânca din care a țâșnit apa și s-au revărsat ueduri, însă va putea El oare să ne dea și pâine, va putea El să dea carne poporului Său?“

21Auzind aceasta, Domnul a străbătut tabăra.S-a aprins un foc împotriva lui Iacov și a izbucnit mânia Sa împotriva lui Israel.

22Aceasta pentru că nu s-au încrezut în Dumnezeu și pentru că nu și-au pus încrederea în mântuirea Lui.

23Totuși El a dat porunci norilor de sus și a deschis porțile cerului.

24A făcut să plouă asupra lor cu mană ca să aibă de mâncare și le-a dat grâu ceresc.

25Au mâncat cu toții pâinea celor puternici a  și le-a trimis hrană pe săturate.

26A stârnit în ceruri vântul de răsărit și a condus cu puterea Lui vântul din sud.

27A plouat peste ei cu carne ca pulberea de multăși cu înaripate multe cât nisipul mării.

28Le-a făcut să cadă în mijlocul taberei, împrejurul locuințelor lor.

29Au mâncat și s-au îmbuibat, căci El le dăduse după poftele lor.

30Dar înainte ca ei să-și astâmpere pofta, chiar în timp ce aveau mâncarea în gură,

31mânia lui Dumnezeu a și izbucnit împotriva lor, omorând pe cei mai viguroși dintre ei și doborând pe tinerii lui Israel.

32Cu toate acestea, ei au continuat să păcătuiască și, în pofida minunilor Lui, ei tot nu au crezut.

33De aceea le-a pus El capăt zilelor în deșertăciune și anilor lor în teroare.

34Când îi pedepsea cu moartea, ei Îl căutau, se întorceau și-L căutau pe Dumnezeu cu râvnă;

35își aminteau din nou că Dumnezeu fusese stânca lor, că Dumnezeul Preaînalt fusese răscumpărătorul lor.

36Dar Îl înșelau cu gurile lor și cu limba lor Îl mințeau.

37Inima lor nu era în întregime a Lui și nu se încredeau în legământul Lui.

38Totuși El a fost milos; le-a iertat nelegiuirea și nu i-a nimicit. De multe ori Și-a retras mânia și nu Și-a aprins întreaga Lui furie.

39Și-a adus aminte că sunt doar carne, doar o suflare care trece fără să se mai întoarcă.

40De câte ori s-au răzvrătit împotriva Lui în deșert și L-au întristat în pustie!

41S-au abătut din nou și L-au ispitit pe Dumnezeu, îndurerând astfel pe Sfântul lui Israel.

42Nu și-au amintit de mâna Lui – de ziua când i-a izbăvit de dușman,

43când Și-a înfăptuit semnele în Egipt și minunile Sale în regiunea Țoan:

44cum le-a prefăcut râurile în sânge și apa din pâraie cu neputință de băut;

45cum a trimis împotriva lor roiuri de muște care i-a mâncat și broaște care i-au prăpădit;

46cum le-a dat roadele pradă omizii și munca lor pradă lăcustei;

47cum le-a ruinat viile cu grindină și sicomorii cu lapoviță b  ;

48cum le-a dat vitele pradă grindinei și cirezile pradă fulgerului;

49cum Și-a trimis împotriva lor mânia Lui aprinsă, furia, indignarea și necazul, îngeri aducători de nenorociri;

50cum Și-a dat frâu liber mâniei, fără să le scape sufletul de la moarte, dându-le viața pe mâna molimei;

51cum i-a ucis pe toți întâii născuți ai Egiptului, pârga puterii din corturile lui Ham;

52cum Și-a condus poporul ca pe o turmă, i-a călăuzit prin pustie ca pe o turmă de oi;

53cum i-a condus spre locuri sigure, fără ca ei să se teamă, în timp ce pe dușmanii lor i-a acoperit marea;

54cum i-a adus la hotarul țării Lui sfinte, la muntele pe care l-a câștigat dreapta Sa;

55cum a izgonit dinaintea lor neamuri, cum le-a dat teritoriul în moștenire și a pus semințiile lui Israel să le locuiască corturile.

56Dar ei L-au ispitit pe Dumnezeul cel Preaînalt și s-au răzvrătit împotriva Lui; nu au păzit mărturiile Lui.

57S-au depărtat și au fost necredincioși asemenea părinților lor; s-au schimbat devenind ca un arc defectuos.

58L-au întărâtat la mânie prin înălțimile lor, prin idolii lor I-au stârnit gelozia.

59Dumnezeu a auzit, a trecut prin tabără și l-a respins în întregime pe Israel.

60Apoi Și-a părăsit Locuința din Șilo, Cortul în care locuia printre oameni.

61Și-a lăsat tăria c  în captivitate și slava – în mâna dușmanului.

62Și-a dat poporul pradă sabiei; Și-a dezlănțuit mânia asupra moștenirii Lui.

63Tinerii Lui au fost mistuiți de foc, iar fecioarele Lui nu au mai fost lăudate d  .

64Preoții Lui au căzut răpuși de sabie, iar văduvele Lui nu s-au mai bocit.

65Atunci Stăpânul S-a trezit ca unul care dormise, ca viteazul înveselit de vin.

66Și-a înlăturat dușmanii; i-a făcut de batjocură pentru totdeauna.

67Totuși El a lepădat cortul lui Iosif și nu a ales seminția lui Efraim.

68A ales însă seminția lui Iuda și muntele Sion, pe care-l iubește.

69Și-a zidit Sfântul Lăcaș precum înălțimile și precum pământul pe care l-a întărit pe vecie.

70L-a ales pe David, robul Lui, l-a luat de la staulele oilor,

71l-a adus dinapoia mieilor ca să păstorească pe poporul Său, Iacov, și pe Israel, moștenirea Sa.

72Iar el i-a păstorit în curăție de inimă și i-a condus cu mâini pricepute.

Copyright information for NTLR