Mark 12

Jisas lirpei il kauro yuwei lirpei lire mete piti puntoluwo liom wain

Leye lo Jisas lirpepe lire il kauro yuwei, lirpepe lolpepei, “Metine nele le lari liom wain. Le lantei lom neinowo liom wain lepe le le loflei oi piti kenpipi wain fouri le le leilape tile piti lifei rourepe mete olpe. Leye lo le laltepe mete nemple liom wain lepe piti ma pe puntoluwo le pe ma paise era kumpu kumpu pinge wem wuso pe ma kareri wain fouri lepe. Wem mete piti puntoluwo liom wain lepe pe ma karipe wain fouri, yaitei liti liom lepe le laisi metine lele piti lesio towa lele le lulwepe piti ma kapi wain fouri ilepe wuso pe ma paptei watowo yaitei liti liom lepe. Metine piti lesio towa yawi, towa liti yaitei liti liom lepe, metine lepe le, wolo mete piti puntoluwo liom pepe pe pesio pari le pe petesi, le pe nou paisi lire esi le yawi. Leye lo yaitei liti liom lepe le nou laisi metine nele lele piti lesio towa lele, laisi le, wolo mete piti puntoluwo liom wain lepe pe petesi metine fei lepe laye. Mete wuru wuso yaitei liti liom laisipe pe pepe, wolo mete piti puntoluwo liom wain lepe pe piripe olpe watafei metine wuso pe petesi la lepe. Pe posiepe ilepe le ilepe pe petesipe pa. Fei yaitei liti liom lepe le laisipe mete pele piti pesio towa lele pepe, le laisipe pe pe yalipeye, le metine niliyeye so ratei piti le ma laisi le. Le ninge neleiyeyetei lele lotei. Liso yaitei liti liom wain lepe le laisi ninge lele lingi le piti ma lulwepe mete piti puntoluwo liom wain liti yaitei lele lepe. Yaitei lirpeiye, ‘Ki kretai punkom, pe miso pailolowo ninge leiki.’ Wolo mete piti puntoluwo liom wain pepe pe pirpei nempleiye, ‘Yaitei liti liom lepe le ninge lele min lepei. Iso ku ma metesi la le oweli men nange pele ma ku kapi miripe pouku.’ Pe so kesi ninge lepe pila pe petesi la le pe piri le towa yawi tani liom.”

Fei Jisas lepletei lolpepei, “Le yaitei liti liom wain lepe le ma lesi men? Le ma le letesipe mete piti puntoluwo liom wain pepe, letesipe pa, le le ma kesipe mete nemple laptei puntoluwo liom wain lepe. 10 Punkomtei, il piti paitei yousi pepe ise yungunape ko? Il pirpei polpepei,

‘Nimpe lotei wuso mete piti peilape winangou, pe pinauli lepe wolo le nimpe teingitei.
11 Ma Ili lotei lolpepe le fei pepe olo teingipitei’ .”
12 Fei mete lipi piti pinuwepe mete piti Juda, pe pirpolo ma penglei Jisas wusoli pe pretai il kauro yuwei pepei, Jisas lirpei liripe pe. Wolo pe turwepe piripe mete wurutei pepe pe so pusa le pe pe tanio.

Pe peletei Jisas pire era piti paisi moli ili liti Rom

13 Mete ilepe piti Farasi le mete ilepe piti alpe liti Herot, pe paisipe pe piti ma peletei Jisas pire il nemple le pe pirpolo ma puluwo waipiti le fupeletei lo olo. 14 Pe paule falowo Jisas le pe pirpeiye, “Ye metine piti eptalo mete, ku mretai ye irpei il men, ye irpei punkom le il men mete pelpe onposiepe wolo pe miso weiteiye kolo olo. Ye eila metine nange lo ye altu altowo kolo olo wolo ye ingio tisi liti Ma Ili le ye eptalo mete ire il punkom. Ye irpouku, il lipi pouku pe pirpei piti ku ma maisipe era pe moli ili liti Rom lo ma olo? Ku ma maisipe lo ma olo?”

15 Wolo Jisas lulwepe pe pempesi le le namti lirpepeye, “Ise yemtetei yeiteiki piti kali men? Yila eifi maltou nele yau le ki kuluwo.”

16 Pe pila nele pau le Jisas lepleteiye, “Mati re nange pepei pe pite mi?” “Pe pite moli ili liti Rom,” pe namti pirpowo.

17 Liso Jisas lirpeiye, “Iso, men nange piti moli ili pele, ise ma yaptei watowo moli ili, le men nange piti Ma Ili pele, ise ma yaptei watowo Ma Ili.” Le pe olo pinlele potei olpe pire il pele.

Mete wuso pa pepe, wem pe nou peilo pe ma paitenemple lo ma olo?

18 Fei mete ilepe piti Sadyusi pe pau Jisas. (Pe mete piti pirpei polo mete wuso pa pepe pe miso nou peilo kolo olo.) 19 Pe pirpeiye, “Ye metine piti eptalo mete, Moses laptouku lope il lipi pepei lirpolo, ‘Wuso metine nele la le le lusane moto ratei wolo eple re olo, winke ma laisene towa moto nepe soma me roum milape eple pilowo tulum liti line wuso la lepe.’ 20 Sungoi liye, ilim winkem nemple pire eti plen poungo te twinges pratei. Line oru laisene moto wolo eple olo lilape kolo, le la yawiye. 21 Leye lo winke piti luwol line oru wuso la lepe le namti laisene le le re la yawiye, eple olo lilape kolo. Winke nele piti luwonge re so lolpepe. 22 Le pe yeflipiye, pe paisene moto fei nepe le pe pa yaupeye, eple olo pilape kolo. Le moto nepe ne na ningi. 23 Le wem fei mete wuso pa pepe pe ma nou peilo, wem fei lepe ne ma moto piti minele lelpe pepe? Pe yeflipiye wuso paisene nepe?”

24 Jisas namti lirpepeye, “Ise onposi yoporo kolo olo. Le ise retai fei polomen lo olo? Ise onposi yoporo kolo wusoli ise yironom yire il piti paitei yousi le singe piti Ma Ili. 25 Wem mete wuso pinu pa pepe le pe nou peilo, pe ma watafei ririm piti yuwei pepe le mete re nimoure ma paite nemple kolo olo. 26 Le mete wuso pinu pa le pe nou peilo pepe wolo ise yungunape il wuso Moses laptei lirpei lire weli wuso fale loli nimpe namin lepe, ise yungunape lo olo? Il pepe Moses laptei lirpei lolpepei, Ma Ili lirpowo Moses lolo, ‘Ki fei Ma Ili liti Abraham, Ma Ili liti Aisak le Ma Ili liti Jekop.’ 27 Il pepe pato polpepei, mete wuso pa pelengi pepe pe olo, le Ma Ili lelpe kolo olo. Wolo le Ma Ili liti mete piti nampir pratei le piti pa pe ma nou peilo. Ise olo onposi yoporo kolo, olotei.”

Il lipitei piti ku ma mingiepe minu

28 Metine nele liti leptalo mete lire il lipi piti Moses, le lau fale lingitepe wuso pirpei fale reite nemple pepe. Le luntoli wuso Jisas namti lirpei il teingipe poporo pe mete piti Sadyusi pepe, le so leletei Jisas lolpepei, “Il lipi men so pe teingipetei pepe?”

29 Fei Jisas lirpeiye, “Il pepei so teingipetei pepe. Yingitei, ise Israel, Ili, le Ma Ili louku le loteteiye le Ili. 30 Ise ma onom kerowo Ili le Ma Ili leise, ise ma onom kerowo yire enke peise, le ise ma onposiotei.’ 31 Il nemple piti puwope le pe re teingipetei pepe min pepei, ‘ise ma enke kerepe mete nemple watafei ise enke kere isotei pepe.’ Il lipi eryai pepe pe teingipetei watafei il lipi twinges pepe kolo olo, il lipi twinges fei pepei pe teingipetei pinuwepe il lipi wuru pepe.”

32 Fei metine piti leptalo mete lire il lipi piti Moses pepe, le lirpowo Jisas lolpepei, “So, ye metine piti eptalo mete. Il wuso ye irpei pepe pe punkom. Ili le Ma Ili le ma lipi nemple re kolo olo, le loteteiye le Ma Ili. 33 Le metine ma onom kerowo Ma Ili, onom kerowo lire onom pele le le ma onposiotei. Le le ma onom kerowo metine nele watafei le onom kere lotei lepe. Ili lipi twinges fei pepei pepe ku ma minu mingiepe le piti maptei oweli men nange pifei tile le ku maptei watowo Ma Ili lepe, pepe olo teingipe, wolo ku ma mingiepe mingi.”

34 Jisas luntoli wuso metine piti leptalo mete lire il lipi piti Moses lepe, le namti lirpei wata pirpolo le metine piti onom nire wuru, liso Jisas lirpowo lolpepei, “Ye ato fiyen kolo olo, ye irowo malfem ire wem teingi liti Ma Ili ma luntoluwepe mete piti tef.”

Jisas lirpei il pepe re fei, mete nemple re nou peletei pire il men re kolo oloye.

Krais le ninge lite mi?

35 Wem Jisas wala leptalo mete lifei winem liti Ma Ili, le lepletei lire il pepei, “Fei polomen so mete piti peptalo mete nemple pire il lipi piti Moses pepe pe pirpei polo Mesaia, le ma ninge palyene liti Devit lepe? 36 Riri Teingi le lunkuwo Devit le so lirpei lolo,

Ili le lirpowo Ili leiki ‘Ifei eti tilpi leiki e e fale wem ki ma kaptei mete piti pireye yepi yire nemple eringi, ki ma kaptei pratei ire yepe tef peiye.’
37 Devit lotei linawo lirpolo le Ili, le fei polomen ma Mesaia le ninge palyene liti Devit?”

Mete wurutei pepe pe enke teingipetei piti pingitepe il piti Jisas.
38 Wem le wala leptalo, le lirpeiye, “Ise ma kotopa isotei yire mete piti peptalo mete nemple pire il lipi piti Moses, pe onom kere piti ma pafo olongou ulepe le pe pilele peinenei pau pe le mete piti pratei tulum piti paptetei re paisesipe oweli pepe pe ma peisipe pailelepetei. 39 Pe keiniepe poi teingipe piti poli angli pau le wem mete nemple papli oweli lipi le pe pinape pe, mete piti peptalo mete pire il lipi piti Moses pepe pe ma pompetepe poi teingipe piti ma pifei. 40 Pe ma pempesipe towa nimoure le pe kapiepe oweli men nange piti pifei winangou pelpe, leye lo pe ma rautu potei yaupe wem pe peletei Ma Ili, pe ma peletei pire il wuru. Moingi liti pe ma pila olo ma ilitei.”

Towa moto nafo era kumpu naisesi winem liti Ma Ili

41 Jisas lifei malfem lire ufau liti pafofo era paisesi winem liti Ma Ili lepe, le so lulwepe mete piti pafofo era pelpe. Mete wuru wuso pe mole re yini wurutei pepe pe pafofo era wuru. 42 Leye lo towa moto nenpe ne mole yini re nange panei, ne nau nafo era kumpu yalei meme (2 toea.) 43 Fei Jisas linape pupam pele pau panfonemple le le lirpepeye, “Ki kirpeise punkom, towa moto nepei ne mole yini nange panei wolo ne nafo era wurutei pautile ufau liti pafofo era paise winem liti Ma Ili le mete wuru pepe pe olo pafo yaipiye. 44 Pe era ilepe pelpe wala pratei le pe pilape ilepe pau pafo ufau liti winem liti Ma Ili lepei wolo ne, mole yini re nange panei, ne nafo pene yeflipiye. Era kumpu pene piti ma nuntoli notei wolo ne nau naptei yalipeye.”

Copyright information for `ONG