Proverbs 15
1Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia. 2Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. - 3Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. - 4Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. - 5Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. - 6În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. - 7Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. - 8Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. - 9Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. - 10Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. - 11Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! - 12Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. - 13O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. - 14Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. - 15Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. - 16Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! - 17Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. - 18Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. - 19Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. - 20Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. - 21Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. - 22Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. - 23Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! - 24Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. - 25Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. - 26Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. - 27Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. - 28Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. - 29Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. - 30O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. - 31Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. - 32Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. - 33Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -
Copyright information for
RomCor